AGEPI contra Ion Chicu: directorul instituției, Eugeniu Rusu demontează acuzațiile din Parlament

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nereguli în gestionarea banilor publici din sistemul de sănătate au fost constatate de Curtea de Conturi la Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS), în urma unui audit de conformitate pentru anii 2024–2025 (nouă luni).

Potrivit raportului, lipsa unor reglementări clare privind programele în sănătate a dus la neîncasarea unor venituri potențiale de 1,059 milioane de lei, aferente taxelor de achiziții care ar fi trebuit aplicate pentru 248 de contracte în valoare totală de 91,6 milioane de lei. În plus, insuficiența regulilor privind recalcularea taxelor în cazul modificării valorii contractelor a determinat încasarea neconformă a 377 de mii de lei.

Auditul mai arată că aplicarea neuniformă a taxelor de achiziții pe durata contractelor a generat alte venituri ratate de 534,1 mii de lei. Totodată, neaplicarea sancțiunilor pentru refuzul semnării contractelor de achiziții de către unele instituții medicale a dus la neîncasarea a încă 247,6 mii de lei.

Probleme grave au fost identificate și în aplicarea penalităților contractuale. Din cauza cadrului normativ neclar, CAPCS nu a aplicat penalități în valoare de 23,6 milioane de lei pentru întârzieri la plată, înregistrate în raport cu 75 de furnizori. În același timp, penalități în sumă de 6,8 milioane de lei au fost contabilizate neconform ca venituri proprii ale CAPCS, deși acestea ar fi trebuit redirecționate către beneficiarii finali.

La etapa de executare a contractelor, Curtea de Conturi a constatat întârzieri de până la 504 zile la achitarea bunurilor recepționate de către instituțiile medicale, cu datorii acumulate de 81,7 milioane de lei. De asemenea, alocarea tardivă a mijloacelor financiare pentru programele în sănătate, în sumă de 52,2 milioane de lei, a generat riscuri de plăți neconforme și cheltuieli suplimentare estimate la 299,6 mii de lei.

Auditul scoate la iveală și deficiențe serioase de planificare. În perioada 2024–2025, medicamente în valoare de 4,7 milioane de lei au fost nimicite după expirarea termenului de valabilitate, iar instituțiile medicale au suportat cheltuieli de distrugere de 360,4 mii de lei. Doar în patru instituții verificate, medicamente expirate în valoare de 3,4 milioane de lei au fost distruse, cu costuri suplimentare de 221,2 mii de lei.

Curtea de Conturi concluzionează că, deși CAPCS asigură în mare parte funcționarea achizițiilor centralizate, deficiențele de reglementare, control intern și planificare au dus la pierderi financiare semnificative și la utilizarea ineficientă a resurselor publice. Raportul conține recomandări pentru remedierea situației, acceptate de conducerea instituției.