Fumigena AGEPI! Modificarea propusă nu are nicio tangență cu legea votată a drepturilor de autor

Organizațiile de gestiune colectivă au sesizat multiple încălcări în noua lege cu privire la drepturile de autor și au solicitat de nenumărate ori modificarea proiectului, însă fără succes. Legea a fost votată și a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2022. Cel mai interesant este că, indirect, AGEPI recunoaște că legea a fost votată cu viteza luminii fără prea multe consultări, în condițiile în care la nici jumătate de an instituția de reglementare a inițiat deja modificarea legii cu transpunerea unei directive europene.

În postarea pe pagina oficială AGEPI spune că în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a), art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală informează despre inițierea elaborării proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe în vederea transpunerii Directivei 2012/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane.

Transpunerea directivei UE la care face referire AGEPI se referă la utilizarea operelor orfane din biblioteci, arhive fără permisiunea autorilor. În Republica Moldova asemenea opere sunt foarte rare sau practic inexistente. Or, respectiva transpunere nu are niciun impact asupra legii deja votată și intrată în vigoare.

BANI.MD a scris anterior că legea a fost votată grabă cu ignorarea solicitărilor Organizațiilor de gestiune colectiv și a organizațiilor internaționale. AGEPI a mers pe reducerea expres a cotei a plății compensatorii la 0,3% de la 3% și a omis alte prevederi care erau necesare și obligatorii. Este vorba în primul rând de nomenclatorul referitor la echipamentele importate care nu reflectă situația reală. De exemplu mp3 playere nu se mai importă, iar smartphone-urile au fost înlocuite cu telefoane inteligente, respectiv remunerarea pentru drepturile de autor nu mai poate fi încasată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modificare #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.