Agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice soiurile de struguri pentru a cuceri piața internațională

Piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.

În acest context, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, menționează că este necesar ca agricultorii să extindă suprafețele de viță de vie, optând pentru soiurile apirene.

„Republica Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu soiuri apirene. În același timp, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”.

Potrivit lui Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID APM, din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masa în Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile plantate cu soiuri apirene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Piotr Mihov, directorul întreprinderii Terra-Vitis, care produce struguri utilizând tehnologii moderne, afirmă că în condițiile în care piața Europei cere din ce în ce mai mult soiurile apirene, producătorii trebuie să se adapteze acestor schimbări.

„Noi ori ne conformăm acestei cereri, ori rămânem în urmă. Avem o colecție de 138 de soiuri de struguri, dintre care 25 sunt apirene, pe care le testăm, cu perspectiva să alegem cele mai potrivite soiuri ce ne-ar permite să intrăm pe piața internațională”, a spus producătorul.

În urma testelor efectuate, sistemele intensive de producere a strugurilor de masă de tip Pergola sau Gable au demonstrat în diferite regiuni ale Republicii Moldova rezultate foarte bune: struguri calitativi, cu o roadă de circa 35-40 de tone la hectar.

Despre soiurile de struguri fără sâmburi (apirene) s-a discutat în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova și Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

#soiuri apirene #fara samburi #vița de vie #piata internationala #struguri #consumatori #USAID #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.