Agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice soiurile de struguri pentru a cuceri piața internațională

Piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.

În acest context, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, menționează că este necesar ca agricultorii să extindă suprafețele de viță de vie, optând pentru soiurile apirene.

„Republica Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu soiuri apirene. În același timp, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”.

Potrivit lui Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID APM, din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masa în Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile plantate cu soiuri apirene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Piotr Mihov, directorul întreprinderii Terra-Vitis, care produce struguri utilizând tehnologii moderne, afirmă că în condițiile în care piața Europei cere din ce în ce mai mult soiurile apirene, producătorii trebuie să se adapteze acestor schimbări.

„Noi ori ne conformăm acestei cereri, ori rămânem în urmă. Avem o colecție de 138 de soiuri de struguri, dintre care 25 sunt apirene, pe care le testăm, cu perspectiva să alegem cele mai potrivite soiuri ce ne-ar permite să intrăm pe piața internațională”, a spus producătorul.

În urma testelor efectuate, sistemele intensive de producere a strugurilor de masă de tip Pergola sau Gable au demonstrat în diferite regiuni ale Republicii Moldova rezultate foarte bune: struguri calitativi, cu o roadă de circa 35-40 de tone la hectar.

Despre soiurile de struguri fără sâmburi (apirene) s-a discutat în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova și Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

#soiuri apirene #fara samburi #vița de vie #piata internationala #struguri #consumatori #USAID #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.