Agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice soiurile de struguri pentru a cuceri piața internațională

Piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.

În acest context, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, menționează că este necesar ca agricultorii să extindă suprafețele de viță de vie, optând pentru soiurile apirene.

„Republica Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu soiuri apirene. În același timp, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”.

Potrivit lui Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID APM, din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masa în Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile plantate cu soiuri apirene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Piotr Mihov, directorul întreprinderii Terra-Vitis, care produce struguri utilizând tehnologii moderne, afirmă că în condițiile în care piața Europei cere din ce în ce mai mult soiurile apirene, producătorii trebuie să se adapteze acestor schimbări.

„Noi ori ne conformăm acestei cereri, ori rămânem în urmă. Avem o colecție de 138 de soiuri de struguri, dintre care 25 sunt apirene, pe care le testăm, cu perspectiva să alegem cele mai potrivite soiuri ce ne-ar permite să intrăm pe piața internațională”, a spus producătorul.

În urma testelor efectuate, sistemele intensive de producere a strugurilor de masă de tip Pergola sau Gable au demonstrat în diferite regiuni ale Republicii Moldova rezultate foarte bune: struguri calitativi, cu o roadă de circa 35-40 de tone la hectar.

Despre soiurile de struguri fără sâmburi (apirene) s-a discutat în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova și Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

#soiuri apirene #fara samburi #vița de vie #piata internationala #struguri #consumatori #USAID #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.