Agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice soiurile de struguri pentru a cuceri piața internațională

Piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.

În acest context, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, menționează că este necesar ca agricultorii să extindă suprafețele de viță de vie, optând pentru soiurile apirene.

„Republica Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu soiuri apirene. În același timp, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”.

Potrivit lui Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID APM, din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masa în Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile plantate cu soiuri apirene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Piotr Mihov, directorul întreprinderii Terra-Vitis, care produce struguri utilizând tehnologii moderne, afirmă că în condițiile în care piața Europei cere din ce în ce mai mult soiurile apirene, producătorii trebuie să se adapteze acestor schimbări.

„Noi ori ne conformăm acestei cereri, ori rămânem în urmă. Avem o colecție de 138 de soiuri de struguri, dintre care 25 sunt apirene, pe care le testăm, cu perspectiva să alegem cele mai potrivite soiuri ce ne-ar permite să intrăm pe piața internațională”, a spus producătorul.

În urma testelor efectuate, sistemele intensive de producere a strugurilor de masă de tip Pergola sau Gable au demonstrat în diferite regiuni ale Republicii Moldova rezultate foarte bune: struguri calitativi, cu o roadă de circa 35-40 de tone la hectar.

Despre soiurile de struguri fără sâmburi (apirene) s-a discutat în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova și Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

#soiuri apirene #fara samburi #vița de vie #piata internationala #struguri #consumatori #USAID #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.