Ajutor de stat cu miros de sancțiuni! Maioneza oligarhului Moșkovici, promovată cu bani moldovenești

Ministerul Economiei a aprobat primul ajutor de stat destinat industriei alimentare, în valoare de 30 de milioane de lei, pentru compania Imcomvil Grup. Firma are legături comerciale directe cu gigantul rus SolPro – parte a imperiului „Rusagro”, deținut de oligarhul Vadim Moșkovici, aflat sub sancțiuni internaționale și arestat recent pentru fraudă și corupție la nivel înalt.

Imcomvil Grup, companie moldovenească specializată în producția de snacksuri și distribuția de produse alimentare, va deveni primul beneficiar al ajutorului de stat pentru investiții în industrie. Potrivit autorităților, compania va primi aproape 30 de milioane de lei, sub formă de granturi și facilități fiscale.

Concret, 7,5 milioane de lei vor fi acordate ca grant nerambursabil, iar 22,7 milioane de lei reprezintă scutiri de 50% din impozitul pe venit, în cadrul mecanismului guvernamental de susținere a investițiilor în industrie.

Imcomvil Grup va investi din surse proprii circa 60 de milioane de lei, care vor fi folosiți pentru modernizarea infrastructurii, optimizarea proceselor operaționale și instalarea de echipamente moderne. Planul investițional prevede crearea a cel puțin 60 de noi locuri de muncă.

Compania este deținută de soții Viaceslav și Lilia Curchi, și furnizează produse alimentare pentru sectorul HoReCa, fiind distribuitor oficial al unor branduri internaționale precum Heinz, Corny, dar și al companiei ruse SolPro, cunoscută pentru marca „Московский провансаль”.

SolPro face parte din grupul Rusagro, controlat de oligarhul rus Vadim Moșkovici, aflat sub sancțiuni internaționale și arestat recent în Rusia pentru fraudă și abuz de putere. Acesta este cunoscut drept „regele maionezei” în mediul de afaceri rusesc.

Programul de ajutor de stat vizează susținerea investițiilor în industrii strategice precum electronica, industria chimică, farmaceutică, auto, textilă, a materialelor de construcție și industria alimentară.

Mecanismul de sprijin presupune returnarea a până la 60% din valoarea investiției, din care 25% sub formă de grant și 75% prin reducerea cu 50% a impozitului pe venit.

Bugetul total alocat pentru anul 2025 este limitat la aproximativ 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că numărul beneficiarilor va fi redus, iar selecția este competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #companie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina