Ajutor la căldură! Milionarii să-și pună pofta în cui. Statul anunță verificări la sânge

Sistemul de compensații la energie are mai multe restricții pentru anumite categorii de beneficiari. Potrivit informațiilor Corinei Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, persoanele cu dividende ce depășesc 1 milion de lei nu vor putea beneficia de compensații. De asemenea, gospodăriile ale căror bunuri însumează mai mult de 4 milioane de lei nu vor putea obține compensații, indiferent de veniturile declarate în cererea de obținere a gradului de vulnerabilitate energetică.

Într-un podcast de la Europa Liberă, Corina Ajder a subliniat că, în acest an, se iau măsuri pentru a exclude riscul obținerii compensațiilor de către persoanele cu venituri semnificative. „Suntem mai stricți. Aplicăm mai multe filtre decât anul trecut”, a afirmat secretara de stat.

Aceasta a recunoscut că au existat încercări în anul precedent, când persoane cu venituri substanțiale au încercat să obțină grade de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea, se afirmă că în prezent se implementează filtre mai riguroase pentru a preveni astfel de practici.

Corina Ajder a menționat că aproximativ 30.000 de gospodării au fost mutate anul trecut de la o categorie de vulnerabilitate energetică la alta mai joasă în urma testelor antifraudă. În ceea ce privește actualul sezon rece, plafoanele cantităților de energie compensate ar putea rămâne la nivelul anului precedent, cu o decizie care urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.

În primele trei săptămâni ale lunii noiembrie, platforma de compensații a înregistrat peste 330.000 de cereri, dintre care aproximativ 150.000 au fost procesate cu sprijinul asistenților sociali. Alte 100.000 de cereri sunt pe cale de a fi înregistrate în sistem, iar termenul limită pentru depunerea cererilor este până la data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.