Ajutor la căldură! Milionarii să-și pună pofta în cui. Statul anunță verificări la sânge

Sistemul de compensații la energie are mai multe restricții pentru anumite categorii de beneficiari. Potrivit informațiilor Corinei Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, persoanele cu dividende ce depășesc 1 milion de lei nu vor putea beneficia de compensații. De asemenea, gospodăriile ale căror bunuri însumează mai mult de 4 milioane de lei nu vor putea obține compensații, indiferent de veniturile declarate în cererea de obținere a gradului de vulnerabilitate energetică.

Într-un podcast de la Europa Liberă, Corina Ajder a subliniat că, în acest an, se iau măsuri pentru a exclude riscul obținerii compensațiilor de către persoanele cu venituri semnificative. „Suntem mai stricți. Aplicăm mai multe filtre decât anul trecut”, a afirmat secretara de stat.

Aceasta a recunoscut că au existat încercări în anul precedent, când persoane cu venituri substanțiale au încercat să obțină grade de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea, se afirmă că în prezent se implementează filtre mai riguroase pentru a preveni astfel de practici.

Corina Ajder a menționat că aproximativ 30.000 de gospodării au fost mutate anul trecut de la o categorie de vulnerabilitate energetică la alta mai joasă în urma testelor antifraudă. În ceea ce privește actualul sezon rece, plafoanele cantităților de energie compensate ar putea rămâne la nivelul anului precedent, cu o decizie care urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.

În primele trei săptămâni ale lunii noiembrie, platforma de compensații a înregistrat peste 330.000 de cereri, dintre care aproximativ 150.000 au fost procesate cu sprijinul asistenților sociali. Alte 100.000 de cereri sunt pe cale de a fi înregistrate în sistem, iar termenul limită pentru depunerea cererilor este până la data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.