Ajutor la căldură! Milionarii să-și pună pofta în cui. Statul anunță verificări la sânge

Sistemul de compensații la energie are mai multe restricții pentru anumite categorii de beneficiari. Potrivit informațiilor Corinei Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, persoanele cu dividende ce depășesc 1 milion de lei nu vor putea beneficia de compensații. De asemenea, gospodăriile ale căror bunuri însumează mai mult de 4 milioane de lei nu vor putea obține compensații, indiferent de veniturile declarate în cererea de obținere a gradului de vulnerabilitate energetică.

Într-un podcast de la Europa Liberă, Corina Ajder a subliniat că, în acest an, se iau măsuri pentru a exclude riscul obținerii compensațiilor de către persoanele cu venituri semnificative. “Suntem mai stricți. Aplicăm mai multe filtre decât anul trecut”, a afirmat secretara de stat.

Aceasta a recunoscut că au existat încercări în anul precedent, când persoane cu venituri substanțiale au încercat să obțină grade de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea, se afirmă că în prezent se implementează filtre mai riguroase pentru a preveni astfel de practici.

Corina Ajder a menționat că aproximativ 30.000 de gospodării au fost mutate anul trecut de la o categorie de vulnerabilitate energetică la alta mai joasă în urma testelor antifraudă. În ceea ce privește actualul sezon rece, plafoanele cantităților de energie compensate ar putea rămâne la nivelul anului precedent, cu o decizie care urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.

În primele trei săptămâni ale lunii noiembrie, platforma de compensații a înregistrat peste 330.000 de cereri, dintre care aproximativ 150.000 au fost procesate cu sprijinul asistenților sociali. Alte 100.000 de cereri sunt pe cale de a fi înregistrate în sistem, iar termenul limită pentru depunerea cererilor este până la data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.