Ajutor la căldură! Milionarii să-și pună pofta în cui. Statul anunță verificări la sânge

Sistemul de compensații la energie are mai multe restricții pentru anumite categorii de beneficiari. Potrivit informațiilor Corinei Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, persoanele cu dividende ce depășesc 1 milion de lei nu vor putea beneficia de compensații. De asemenea, gospodăriile ale căror bunuri însumează mai mult de 4 milioane de lei nu vor putea obține compensații, indiferent de veniturile declarate în cererea de obținere a gradului de vulnerabilitate energetică.

Într-un podcast de la Europa Liberă, Corina Ajder a subliniat că, în acest an, se iau măsuri pentru a exclude riscul obținerii compensațiilor de către persoanele cu venituri semnificative. „Suntem mai stricți. Aplicăm mai multe filtre decât anul trecut”, a afirmat secretara de stat.

Aceasta a recunoscut că au existat încercări în anul precedent, când persoane cu venituri substanțiale au încercat să obțină grade de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea, se afirmă că în prezent se implementează filtre mai riguroase pentru a preveni astfel de practici.

Corina Ajder a menționat că aproximativ 30.000 de gospodării au fost mutate anul trecut de la o categorie de vulnerabilitate energetică la alta mai joasă în urma testelor antifraudă. În ceea ce privește actualul sezon rece, plafoanele cantităților de energie compensate ar putea rămâne la nivelul anului precedent, cu o decizie care urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.

În primele trei săptămâni ale lunii noiembrie, platforma de compensații a înregistrat peste 330.000 de cereri, dintre care aproximativ 150.000 au fost procesate cu sprijinul asistenților sociali. Alte 100.000 de cereri sunt pe cale de a fi înregistrate în sistem, iar termenul limită pentru depunerea cererilor este până la data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.