Ajutor la încălzire și energie electrică! Ce cred moldovenii despre mecanismul de compensații

24 Nov. 2023, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2023, 16:32 // Actual //  bani.md

Peste 40% dintre moldovenii chestionați sunt nemulțumiți de faptul că programul de compensații pentru perioada 2022-2023 nu a inclus compensații pentru încălzirea cu lemne și cărbune. Totuși, 42,4% dintre respondenți consideră că Guvernul a implementat eficient programul de compensare a costurilor la energie, conform unui sondaj prezentat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și realizat de iData în perioada 16 august – 5 septembrie.

Jumătate dintre cei chestionați au exprimat nemulțumiri față de întregul program de compensații, în timp ce 42,4% au declarat că sunt mulțumiți de acesta. Din totalul participanților la sondaj, 75,8% au afirmat că au beneficiat de compensații, în timp ce 24,2% au spus că nu au avut parte de nici o compensație.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că sistemul de compensații este un binevenit: „Rolul statului este să distribuie bani în societate. Ministerul se uită la veniturile și cheltuielile pe care le ai și compară. De exemplu ai salariul de 20 de mii de lei achiți ipoteca și îți rămân 10 mii de lei, respectiv din ăștia 10 mii de lei analizează cheltuielile pentru resursele energetice și văd și în funcție de asta se atribuie categoria de vulnerabilitate energetică. Procentajul încă nu a fost atribuit”.

Întrebați de ce Guvernul nu a implementat eficient programul de compensare, 20,6% dintre respondenți au indicat că prețul la gaz nu ar fi trebuit să fie majorat, 14,2% au menționat că nu s-au calculat corect veniturile și cheltuielile familiilor, iar 14% susțin că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

La răspunsurile multiple, cât privește proveniența finanțărilor pentru programul de compensații, 50% dintre respondenți au precizat că acestea provin din resursele financiare ale Uniunii Europene, 31,3% din bugetul de stat, iar 22,4% din credite și granturi externe.

Cauzele indicate de moldoveni pentru scumpirile energetice, urmare a răspunsurilor multiple, includ deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă (46%), capacitatea slabă de gestionare a prețului la gaz (43,5%), și criza globală (37%).

La întrebarea de ce nu au beneficiat de compensații, 52,2% dintre respondenți au menționat că nici nu au aplicat. 55% dintre cei chestionați au aflat din mass media despre sistemul de compensare, în timp ce 30% au obținut informații de pe Internet. În privința modalităților, 52,7% au aplicat direct pe compensatii.gov.md, iar 47,3% prin intermediul asistenților sociali.

Directorul executiv IPIS, Vadim Pistrinciuc, a subliniat: „Stereotipul că oamenii nu cunosc în majoritatea absolută detalii despre asistența externă nu este chiar adevărat.

Am fost surprinși că oamenii au un grad destul de înalt de informare despre asistența externă. Oamenii apreciază destul de inalt și impactul razboiului din Ucraina.

Moldovenii intervievați au fost întrebați cât de mult au trebuit să aștepte pentru a afla gradul de vulnerabilitate. 49,7% au spus că nici mult și nici puțin, 31,3%  au precizat că le-a luat puțin timp.

41,8%  dintre cei care au participat la sondaj au menționat că trebuiau să primească o compensație mai mare raportată le veniturile pe care le au, în timp ce 55% au afirmat că li s-a atribuit corect compensația și corespunde obligațiilor de plată a energiei.

Referindu-se la efectele compensațiilor, în cadrul răspunsurilor multiple, 39,7% dintre respondenți au menționat că acestea au contribuit semnificativ la reducerea facturilor la energie, 36% au spus că nu a contribuit la reducerea facturilor, iar 26% nu au simțit nici o schimbare.

În ceea ce privește impactul crizei energetice asupra gospodăriilor, cei  mai mulți – 39,5% – au spus că a avut un impact destul de semnificativ, 38,7% – un impact foarte semnificativ, iar 14,5% au spus că nu a avut niciun impact.

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o declarație, a spus că impactul crizei energetice din anul 2022 asupra populației a fost unul foarte mare. Tarifele la gazele naturale, agent termic și electricitate au fost de patru ori mai mari față de ultimii ani. „Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor”, a punctat Ioniță.

Întrebați cât de vulnerabili energetic sunt pe o scară de la unul la zece, cei mai mulți respondenți – 26,5% – susțin că sunt foarte vulnerabili, iar 23% sunt la mijlocul vulnerabilității energetice.

La capitolul dificultății achitării facturilor la energie în ultimele 12 luni, 54% dintre moldoveni au spus că niciodată nu au întâmpinat dificultăți, 28,7% au menționat că din când în când, iar 16,7% – de cele mai multe ori.

Aproape două treimi dintre respondenți, la răspunsurile multiple, susțin că se încălzesc cu lemne, 34,5% cu gaz, 17,7% – încălzire centralizată, iar 6,5% se încălzesc cu cărbune.

Sondajul a inclus 1130 de respondenți și are o marjă de eroare de plus-minus 2,9%.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Oct. 2025, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2025, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII