Alarma bancherilor europeni: Avansul AI intensifică dependenta de giganții tehnologici americani

Directorii băncilor europene au exprimat îngrijorări privind dependența tot mai mare a instituțiilor financiare de marile companii americane de tehnologie în contextul avansului Inteligenței Artificiale (AI), avertizând că acest lucru ar putea crea noi riscuri pentru industria bancară, conform unor interviuri acordate Reuters.

Interesul pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în serviciile financiare a crescut de la lansarea ChatGPT la finele lui 2022, iar acum băncile analizează posibilitatea utilizării AI generative. Cu toate acestea, directorii participanți la o reuniune a industriei fintech, desfășurată săptămâna aceasta la Amsterdam, au subliniat că volumul necesar de putere de calcul pentru dezvoltarea capacităților de AI va face băncile și mai dependente de un număr mic de furnizori de tehnologie.

Bahadir Yilmaz, directorul de tehnologie al ING, a declarat că se așteaptă ca dependența de marile companii americane de tehnologie să crească în viitorul apropiat, în ceea ce privește infrastructura și echipamentele necesare. „Vei avea întotdeauna nevoie de ei pentru că uneori puterea de calcul de care este nevoie pentru aceste tehnologii este uriașă. De asemenea, nu este fezabil pentru o bancă să construiască această tehnologie”, a explicat Yilmaz.

Yilmaz a subliniat că dependența băncilor de un număr mic de companii de tehnologie reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri, îndemnând băncile europene să se asigure că pot trece de la un furnizor de tehnologie la altul și să evite situația în care sunt blocate la un singur furnizor.

Anul trecut, Marea Britanie a propus reglementări pentru a gestiona dependența semnificativă a firmelor financiare de companiile externe de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM și Amazon. Autoritățile de reglementare sunt preocupate că problemele la o singură companie de cloud computing ar putea afecta serviciile mai multor instituții financiare.

În prezent, ING testează un chatbot AI utilizat pentru 2,5% din conversațiile de tip customer service, iar Yilmaz estimează că va dura aproximativ un an până când acest chatbot va gestiona mai mult de jumătate din conversațiile de acest tip.

Într-o declarație recentă privind Inteligența Artificială, Autoritatea de Reglementare de pe Piața de Capital din UE a avertizat că băncile și firmele de investiții au obligația legală de a proteja clienții în utilizarea AI, anticipând un impact semnificativ al tehnologiei asupra protecției investitorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #AI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul ANRE, Constantin Borosan, susține că salariile angajaților reprezintă aproximativ 60% din costurile de distribuție a gazelor și constituie cea mai mare cheltuială a operatorilor. Declarația vine în contextul în care, potrivit declarației sale de avere, anul trecut acesta a încasat peste jumătate de milion de lei din calitatea de membru al Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz”, companie în care remunerarea personalului este acum indicată drept principalul factor de cost.

Întrebat, într-o conferință de presă, dacă există loc pentru reducerea costurilor de distribuție, Borosan a explicat că aproximativ 60% din aceste cheltuieli sunt destinate remunerării angajaților.

„În distribuție lucrează circa 5 000 de oameni în țara noastră. Remunerarea angajaților constituie principala cheltuială a operatorilor de distribuție”, a declarat directorul ANRE.

Solicitat să spună dacă aceste costuri pot fi diminuate, Borosan a evitat să ofere o estimare.

„ANRE își bazează deciziile pe calcule economice”, a precizat acesta.

Declarațiile au fost făcute într-un moment în care salariile din companiile energetice au devenit subiect de controversă publică, pe fondul solicitării de majorare a tarifului la gaz.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Constantin Borosan a obținut 501 611 lei din indemnizația primită în calitate de reprezentant al statului în Consiliul de Observatori al SA „Moldovagaz”, la care se adaugă 91 935 de lei din Consiliul SA „Energocom” și 46 202 lei de la ÎS „NHE Costești”.

Documentul mai arată că Borosan a declarat venituri salariale de 551 666 de lei de la Ministerul Energiei, 427 665 de lei de la ANRE și 42 319 lei de la Universitatea Tehnică a Moldovei.

În total, numai din salarii și indemnizațiile aferente funcțiilor publice și reprezentării statului în companii, Constantin Borosan a declarat venituri de peste 1,66 milioane de lei în anul 2025.