Alarmă în industria uleiului de floarea soarelui: Produsele importate pune sub semnul întrebării standardele europene

În ciuda reputației sale de producător și exportator de ulei rafinat de floarea soarelui la standarde înalte, Republica Moldova se confruntă cu o problemă crescândă legată de calitatea uleiurilor vegetale importate din Ucraina. Potrivit informațiilor recente, o mare parte din aceste importuri nu numai că nu respectă standardele de calitate europene, dar ridică și semne de întrebare în ceea ce privește siguranța consumatorului.

Recentele teste efectuate în state europene, printre care și în Țările de Jos, au relevat o dublare a nivelului de colesterol în uleiurile vegetale ucrainene, depășind limitele admise conform standardelor Uniunii Europene. Aceste constatări au stârnit îngrijorare în rândul producătorilor autohtoni și al consumatorilor din Republica Moldova, care se confruntă acum cu riscuri legate de sănătate și de înșelăciune comercială.

În plus, există preocupări legate de ambalarea necorespunzătoare a uleiurilor importate, inclusiv etichetarea în limba română, conformitatea cu standardele de siguranță alimentară și veridicitatea provenienței produselor. Aceste aspecte sunt în contrast puternic cu standardele implementate în țările UE și reprezintă o piedică în calea alinierii Republicii Moldova la aceleași standarde de calitate.

Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, subliniază importanța implementării unor măsuri stricte de verificare și control pentru a proteja atât producătorii locali, cât și consumatorii finali. „Este esențial să avem o atitudine pragmatică față de importul de uleiuri vegetale care nu corespund standardelor UE, pentru a facilita creșterea economiei naționale și a asigura accesul la produse alimentare de înaltă calitate pentru consumatorii din Republica Moldova”, a declarat Rija.

În contextul acestei situații, autoritățile moldovene sunt încurajate să adopte bunele practici europene în gestionarea importurilor de produse alimentare, inclusiv uleiurile vegetale, pentru a proteja sănătatea publică și a susține creșterea sectorului agricol local.

Această problemă este cu atât mai urgentă cu cât piața mondială de uleiuri vegetale este dominată de produse de calitate inferioară, cum ar fi cele din palmier și soia, ceea ce subliniază importanța protejării și promovării uleiului de floarea soarelui de înaltă calitate, produs în Republica Moldova.

În lumina acestor evoluții, se așteaptă ca guvernul moldovean să ia măsuri ferme pentru a asigura respectarea standardelor europene în importurile de uleiuri vegetale, contribuind astfel la protecția consumatorilor și la sprijinirea producătorilor autohtoni în creșterea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #calitate #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.