Alarmă în industria uleiului de floarea soarelui: Produsele importate pune sub semnul întrebării standardele europene

În ciuda reputației sale de producător și exportator de ulei rafinat de floarea soarelui la standarde înalte, Republica Moldova se confruntă cu o problemă crescândă legată de calitatea uleiurilor vegetale importate din Ucraina. Potrivit informațiilor recente, o mare parte din aceste importuri nu numai că nu respectă standardele de calitate europene, dar ridică și semne de întrebare în ceea ce privește siguranța consumatorului.

Recentele teste efectuate în state europene, printre care și în Țările de Jos, au relevat o dublare a nivelului de colesterol în uleiurile vegetale ucrainene, depășind limitele admise conform standardelor Uniunii Europene. Aceste constatări au stârnit îngrijorare în rândul producătorilor autohtoni și al consumatorilor din Republica Moldova, care se confruntă acum cu riscuri legate de sănătate și de înșelăciune comercială.

În plus, există preocupări legate de ambalarea necorespunzătoare a uleiurilor importate, inclusiv etichetarea în limba română, conformitatea cu standardele de siguranță alimentară și veridicitatea provenienței produselor. Aceste aspecte sunt în contrast puternic cu standardele implementate în țările UE și reprezintă o piedică în calea alinierii Republicii Moldova la aceleași standarde de calitate.

Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, subliniază importanța implementării unor măsuri stricte de verificare și control pentru a proteja atât producătorii locali, cât și consumatorii finali. „Este esențial să avem o atitudine pragmatică față de importul de uleiuri vegetale care nu corespund standardelor UE, pentru a facilita creșterea economiei naționale și a asigura accesul la produse alimentare de înaltă calitate pentru consumatorii din Republica Moldova”, a declarat Rija.

În contextul acestei situații, autoritățile moldovene sunt încurajate să adopte bunele practici europene în gestionarea importurilor de produse alimentare, inclusiv uleiurile vegetale, pentru a proteja sănătatea publică și a susține creșterea sectorului agricol local.

Această problemă este cu atât mai urgentă cu cât piața mondială de uleiuri vegetale este dominată de produse de calitate inferioară, cum ar fi cele din palmier și soia, ceea ce subliniază importanța protejării și promovării uleiului de floarea soarelui de înaltă calitate, produs în Republica Moldova.

În lumina acestor evoluții, se așteaptă ca guvernul moldovean să ia măsuri ferme pentru a asigura respectarea standardelor europene în importurile de uleiuri vegetale, contribuind astfel la protecția consumatorilor și la sprijinirea producătorilor autohtoni în creșterea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #calitate #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.