Moldovenilor li s-a „acrit” de business. Numărul întreprinderilor, în 2020, mai mic decât cel al entităților lichidate

27 Dec. 2021, 14:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Dec. 2021, 14:56 // Bani și Afaceri //  bani.md

În anul 2020, în Republica Moldova, au fost create 5 mii de întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, arată studiul privind demografia întreprinderilor al Biroului Național de Statistică.

În 2020 numărul întreprinderilor a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 13,8% (raportul dintre numărul de întreprinderi nou create și al întreprinderilor active în anul de referință). Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%, iar indicatorul înregistrat  în anul 2018 au fost de 44,3%. Numărul de întreprinderi active peste 7 ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități. Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 28,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi lichidate raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2020.

Cele mai multe întreprinderi active, anul anul trecut, își desfășurau activitatea în domeniul comerțului -15,5 mii sau 42,4% din totalul unităților active, în industria prelucrătoare – 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul celor active. Întreprinderile din domeniul producției și furnizarea a energiei electrice și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 92,6%. În același timp, întreprinderile din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 42,1%.

Pe forme de proprietate, anul trecut, întreprinderile private constituiau 33,6 mii unități sau 92,1% din totalul celor active, proprietate publică – 0,6 mii (1,6%), străină – 1,5 mii (4,0%), iar întreprinderile mixte – 0,8 mii (2,3%).

În profil teritorial, întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: mun. Chișinău – 23,0 mii sau 63,1% din totalul întreprinderilor active, regiunea de dezvoltare Centru – 5,7 mii (15,5%), Nord – 4,7 mii (12,9%), Sud – 2 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,2%).

În Chișinău au fost create 2,8 mii întreprinderi noi și desființate 6,2 mii, în regiunea de dezvoltare Centru – 0,9 mii (lichidate 1,6 mii), Nord – 0,7 mii (-1,8 mii), Sud – 0,4 mii (-0,5 mii) și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii (-0,3 mii).

Realitatea Live

11 Feb. 2025, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Fosta consilieră financiară a gigantului petrolier KazMunayGas, Mariana Durleșteanu acuză, într-o postare pe Facebook, o schemă de corupție care implică sume masive de bani europeni destinați crizei energetice din Moldova. Potrivit acesteia, banii Uniunii Europene, care ar trebui să sprijine populația și securitatea energetică a țării, sunt deturnați prin companii fantomă și conturi offshore, consolidând dependența Moldovei de gazul rusesc.

Fondurile alocate de UE pentru subvenții energetice și dezvoltarea energiei alternative sunt utilizate pentru achiziții opace de gaz. Gazul este cumpărat prin intermediari din Dubai și vândut Moldovei la prețuri umflate, diferențele fiind transferate în conturi offshore.

Andrei Spînu, Dorin Recean și conducerea „Energocom” sunt acuzați că dirijează aceste scheme cu sprijinul liderului transnistrean Vadim Krasnoselski. Transnistria primește gaz gratuit, în timp ce Moldova plătește pentru energia electrică produsă în regiunea separatistă.

Facturile la energie pentru moldoveni sunt umflate artificial, iar economia țării pierde milioane de euro. UE, care intenționează să sprijine dezvoltarea Moldovei, ajunge, indirect, să alimenteze corupția.

Mariana Durleșteanu propune măsuri pentru a opri aceste practici, inclusiv asigurarea transparenței în achizițiile de gaz ale „Energocom”, eliminarea intermediarilor dubioși și solicitarea unui audit european. Ea subliniază că perpetuarea acestei scheme subminează încrederea în sprijinul european și agravează dependența energetică a Moldovei de Rusia. Totodată, avertizează că cotațiile TTF pentru gaz indică deja creșteri, ceea ce ar putea amplifica și mai mult impactul negativ asupra economiei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală