Alegeri România: Adrian Dupu, candidatul la funcția de senator PNL mizează pe votul românilor din nordul R. Moldova

Adrian Dupu, candidatul la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal pentru diaspora, s-a întâlnit marți, 5 noiembrie, cu alegătorii din nordul Republicii Moldova, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. În cadrul evenimentului, s-au discutat proiectele PNL pentru diaspora și candidatura lui Nicolae Ciucă la funcția de președinte al României, transmite Nordnews.md.

Alegătorii prezenți au avut ocazia să discute direct cu Adrian Dupu despre problemele cu care se confruntă și așteptările pe care le au de la reprezentanții lor în Parlamentul României.

„O să scriem o nouă lege a cetățeniei, astfel încât la finalul primului meu mandat de senator, oamenii să nu aștepte mai mult de un an de zile pentru obținerea cetățeniei”.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

De asemenea, s-a discutat despre candidatura lui Nicolae Ciucă la funcția de președinte al României. Nicolae Ciucă a intrat în politică în 2019 ca ministru al Apărării Naționale și a devenit prim-ministru al României în 2021. Actualmente, este președintele Senatului României și al Partidului Național Liberal.

„Este important că trebuie să fim în sentiment cu ceea ce se face dincolo de Prut, pentru că nu poți fi român ne fiind european și nu poți fi european, ne fiind român. De aceea a fi parte a acestor procese, a fi parte a mersului înainte e de datoria tuturor bunilor români”.

Potrivit sursei citate, campania electorală a PNL se concentrează pe promovarea valorilor democratice și pe consolidarea relațiilor cu comunitățile de români din afara granițelor țării.

„Eu, personal, candidez la funcția de Senator pentru români dinafara granițelor și eu sper că cetățenii Republicii Moldova mă cunosc foarte bine după acești 4 ani în fruntea DRRM și îmi doresc să îi reprezint la un alt nivel, începând cu iarna acestui an”, a declarat Adrian Dupu.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

„Eu mă simt ca un român la mine acasă ,nu în diaspora. Vrem ca mereu să fim alături de frații noștri”, a mai adăugat el.

Totodată, candidatul la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal pentru diaspora a menționat că va continua să organizeze astfel de întâlniri pentru a fi la curent cu nevoile și preocupările diasporei. Candidatul este primul pe lista buletinului de vot din partea PNL, unul dintre cele mai vechi partide politice din Europa.

„Aș vrea să plecăm de aici cu două lucruri: 60 de mii de voturi și pentru fiecare vot din țară încă două dinafară”, a spus oficialul român.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

Amintim că alegerile prezidențiale din România vor avea loc în perioada 22-24 noiembrie, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru 30 noiembrie – 1 decembrie. În Republica Moldova, vor fi deschise 59 de secții de vot: 17 la nord, 34 la centru și 8 la sud.

_CMF 11240002._

#Adrian Dupu #alegeri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.