Alexandr Stoianoglo - Portret de candidat

Fostul Procuror General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a intrat în cursa prezidențială fiind susținut politic de Partidul Socialiștilor (PSRM). Stoianoglo, jurist de profesie, s-a născut pe 3 iunie 1967 în orașul Comrat. Este căsătorit și are doi copii. Cunoaște limba română, rusă, găgăuza și turca.

A studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova (USM). De-a lungul carierei sale, candidatul a activat în calitate de ajutor de procuror, procuror de sector, procuror al UTA Găgăuzia, adjunct al Procurorului General, iar ulterior a ajuns în fotoliul de Procuror General. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia, însă a luat insuficiente voturi pentru a trece în turul doi. Stoianoglo a mai activat ca avocat și a fost membru al Uniunii Avocaților din Moldova. A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe liste Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Stoianoglo a fost vizat în câteva dosare penale, pe care acesta le-a numit ”politice”. A obținut câștig de cauză la CtEDO și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în cadrul unui dosar, iar altele sunt pe rol.

În declarația de avere și interese persoanele depusă pentru anul 2023, Alexandr Stoianoglo a indicat că a ridicat de la Procuratură aproape 50.000 de lei. Acesta a fost suspendat din funcție timp, pe o perioadă de aproape doi ani, iar în septembrie 2023, președinta țării l-a demis din funcție.

Candidatul susținut de PSRM indică că deține un teren, obținut în 2015 printr-un certificat de moștenitor, în valoare de aproape 30.000 lei. Acesta deține 2/5 cotă parte dintr-un apartament de 161,3 m.p., a cărui valoare ar fi de 942.047 lei și 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit de 91.5 m.p, moștenire din anul 2015. Familia lui Stoianoglo deține două mașini, un Hundai Tucson, obținut în 2021 la prețul de 575.000 lei și un Mitsubishi Outlander, obținut în 2007 la prețul de 80.000 lei, conform celor indicate în declarația de avere. În anul 2023, Alexandr Stoianoglo a luat un credit de la o persoană fizică pe care urmează să-l restituie în anul 2026. Este vorba de 200.000 lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alexandr Stoianoglo #alegerile prezidentiale #candidat #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.