Alexandru Pînzari, mesaj prin intermediul familiei după reținere: Răspund de fiecare acțiune și doar de ce am făcut

Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției și ministru al Apărării, Alexandru Pînzari, vine cu o primă reacție după ce Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a confirmat reținerea acestuia. Conform ultimelor informații, Pînzari a fost reținut pentru 72 de ore.

Ofițerii nu trebuie jăliți, dar protejați. Și totuși, ar fi bine sa nu se grăbească nimeni și să mă ardă pe rug, sau să dea note activității mele. Există instituții de drept în acest Stat, care trebuie să-și facă treaba și să nu admită erori în astfel de acțiuni. Știam care sunt “bunele intenții” ale unor persoane interesate de acest caz și tocmai de asta, nu sunt surprins de nimic. Un lucru vreau să vă zic acum, eu răspund de fiecare acțiune a mea și sunt responsabil doar de ceea ce am făcut, nu de ceea ce “li se pare unora”. Astfel, pe cazul dat, legislația nu am încălcat, iar tot ceea ce trebuie să comunic celor care gestionează cazul voi comunica și voi fi maxim transparent și deschis, se arată într-un mesaj publicat de Alexandru Pînzari pe pagina sa de Facebook, car ar fi fost transmis prin intermediul familiei.

Reținerea lui Pînzari are loc în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr.5 din cadrul INI al IGP al MAI, anunță PG.

„Astfel, în dimineața zilei de 30 iulie 2021, au fost efectuate percheziții în automobilul și domiciliul unui alt figurant pe dosar, care ocupa, la momentul comiterii faptelor infracționale, funcții de conducere în cadrul IGP al MAI. În rezultatul perchezițiilor, au fost ridicate dispozitive electronice și înscrisuri. Ulterior, figurantul a fost reținut și la moment, procurorii se află în fază de audiere propriu-zisă a bănuitului”, se arată în comunicatul PG.

Procurorii, în următoarele 48 sau, după caz, 72 de ore, urmează să se determine asupra calității procesuale ulterioare a persoanei în cauză, precum și asupra măsurii preventive.

„Pe dosar sunt preconizate și alte acțiuni de urmărire penală. Pe parcurs, odată cu avansarea investigațiilor, procuratura va reveni cu noi detalii”, mai anunță PG.

PCCOCS amintește că dosarul este cercetat prin prisma comiterii următoarelor infracțiuni: „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”.

#Alexandru Pînzari #mesaj #retinere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.