Banii merg, dar roțile scârțâie. Economia lui Trump, între euforie și panică

La aproape jumătate de an de la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a implementat o serie de politici economice agresive – tarife globale, măsuri dure anti-imigrație și o reducere radicală a taxelor adoptată de Congres. Deși aceste măsuri ar putea remodela profund economia americană, impactul lor real este, deocamdată, limitat, subliniază The Washington Post.

Piețele bursiere continuă să crească, inflația este stabilă, iar rata șomajului a scăzut în iunie la 4,1%. Totuși, în ciuda acestor indicatori pozitivi, specialiștii avertizează că economia dă semne de oboseală.

În primul trimestru al anului, produsul intern brut (PIB) al SUA a înregistrat o scădere, iar consumatorii devin tot mai rezervați, reducând cheltuielile. Spre deosebire de optimismul de la finalul anului trecut, perspectivele actuale sunt mai nuanțate.

„Trump a preluat o economie care creștea peste medie, iar acum pare că s-a plafonat”, a declarat Douglas Holtz-Eakin, fost economist-șef al Consiliului de Consultanți Economici în administrația Bush. „Nu este o veste rea, dar nici una bună nu este.”

În acest context, analiștii se întreabă dacă actualele politici ale Casei Albe vor susține economia pe termen lung sau vor genera instabilitate în trimestrele următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.