Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

10 Mart. 2022, 12:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Mart. 2022, 12:22 // Actual //  MD Bani

Importurile acoperă o mare parte din consumul intern al Republicii Moldova. Câteva categorii de produse de bază erau importate preponderent din Rusia, Ucraina și Belarus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul economiei Sergiu Gaibu a vorbit despre ponderea importurilor de produse alimentare din aceste țări, până și după război.

Situația de până la război:

  • Crupe, griș, fulgi de ovăs – 50% din consum este acoperit din importuri, iar 93% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
  • Paste făinoase – 38% din consum este acoperit din importuri, 54% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
  • Unt – 34% din consum este acoperit din importuri, 78% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
  • Lapte și smântână – 11% din consum este acoperit din importuri, 41% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.

Alte produse alimentare de bază provin în măsură mai mică din import, iar cotele importurilor din Rusia, Ucraina și Belarus sunt, luate împreună, sub 30 %.

Situația după război:

Potrivit ministrului economiei, la moment nu există datele despre volumul importurilor din Ucraina, Rusia și Belarus încă sunt colectate. De asemenea, Sergiu Gaibu a menționat că orice reducere a importurilor din est, poate fi acoperită „cu ușurință” din alte surse.

„Avem și producție locală, există și importuri din alte țări, deci aceste cote pot fi cu ușurință suplinite”, a spus Sergiu Gaibu. El a admis însă că ar putea fi nevoie ca unele produse să fie înlocuite parțial. „Poate să existe o ușoară schimbare în structură, spre exemplu hrișca, care este un produs preponderent important din Rusia și Ucraina, să fie necesar de înlocuit cu alte tipuri de crupe existente pe piață. Dar motive semnificative de îngrijorare nu sunt”, a spus ministrul.

De asemenea, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu. Acestea au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse.

„Deci nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a spus ministrul Gaibu.

El a estimat că doar stocurile disponibile ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni în funcție de produs.

Problema prețurilor

Războiul poate avea efecte asupra prețurilor la alimente pentru că fulgii de ovăs din Ucraina erau mai ieftini decât cei din alte părți, dar ministrul Gaibu crede că aceste efecte vor fi „ușoare”.

„Scumpirile care se înregistrează sunt cauzate în primul rând de fenomenul general de creștere a prețurilor la produsele alimentare, dar mai ales la energie la nivel global”, a mai explicat ministrul Gaibu.

Datele statistice adunate de guvern în ultimele luni mai arată că, în 2021, importurile din Federația Rusă în Republica Moldova au constituit 14,7%, jumătate fiind importuri de resurselor energetice. Importurile din Ucraina au constituit 9,3% din total, iar din Republica Belarus – 2%.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.