Amazon, Google, Microsoft și Apple vor avea de pierdut. Decizia istorică la nivel global care le va costa scump

În cadrul celui mai recent summit G7, al celor mai puternice economii ale lumii, a fost adoptată o decizie istorică în ceea ce privește taxarea giganților americani. Amazon, Apple, Microsoft sau Google vor avea cu toții de pierdut.

Potrivit deciziei, se dorește impozitarea veniturilor în țara în care acestea au fost încasate. De exemplu, Apple face cei mai mulți bani în SUA, dar plătește impozit pe ei în Irlanda pentru că dările către stat sunt mult mai mici.

În cadrul discuțiilor de la Londra, miniștrii de finanțe ai statelor G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, au ajuns la un acord „istoric” privind impozitarea companiilor multinaționale, a declarat cancelarul britanic al Fiscului, Rishi Sunak.

În urma întâlnirii, miniștrii au căzut de acord să impună o cotă minimă a impozitului pe profit de 15%. Țările pot în continuare să taxeze peste acel prag, dar nu mai puțin. Ca referință, Joe Biden face eforturi serioase pentru a majora taxele federale din SUA de la 21 la 28%.

O mulțime de companii vor avea de suferit în urma aceste decizii, iar giganții tehnologivi prevum dar Amazon, Google, Facebook, Microsoft sau Apple vor fi cele mai afectate. Guvernele s-au confruntat de mult cu provocarea de a impozita companiile globale care operează în multe țări. Această provocare a crescut odată cu extinderea la nivel mondial a unor corporații tehnologice uriașe precum Amazon și Facebook. În prezent, companiile pot înființa sucursale locale în țări care au rate de impozitare corporative relativ mici și declară profituri acolo.

Decizia din G7 de acest an este cu atât mai importantă cu cât se lucrează la ea din 2013 și până în prezent.

#taxarea #giganti tehnologici #amazon #decizie #Microsoft #Apple #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.