Amazon, Google, Microsoft și Apple vor avea de pierdut. Decizia istorică la nivel global care le va costa scump

În cadrul celui mai recent summit G7, al celor mai puternice economii ale lumii, a fost adoptată o decizie istorică în ceea ce privește taxarea giganților americani. Amazon, Apple, Microsoft sau Google vor avea cu toții de pierdut.

Potrivit deciziei, se dorește impozitarea veniturilor în țara în care acestea au fost încasate. De exemplu, Apple face cei mai mulți bani în SUA, dar plătește impozit pe ei în Irlanda pentru că dările către stat sunt mult mai mici.

În cadrul discuțiilor de la Londra, miniștrii de finanțe ai statelor G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, au ajuns la un acord „istoric” privind impozitarea companiilor multinaționale, a declarat cancelarul britanic al Fiscului, Rishi Sunak.

În urma întâlnirii, miniștrii au căzut de acord să impună o cotă minimă a impozitului pe profit de 15%. Țările pot în continuare să taxeze peste acel prag, dar nu mai puțin. Ca referință, Joe Biden face eforturi serioase pentru a majora taxele federale din SUA de la 21 la 28%.

O mulțime de companii vor avea de suferit în urma aceste decizii, iar giganții tehnologivi prevum dar Amazon, Google, Facebook, Microsoft sau Apple vor fi cele mai afectate. Guvernele s-au confruntat de mult cu provocarea de a impozita companiile globale care operează în multe țări. Această provocare a crescut odată cu extinderea la nivel mondial a unor corporații tehnologice uriașe precum Amazon și Facebook. În prezent, companiile pot înființa sucursale locale în țări care au rate de impozitare corporative relativ mici și declară profituri acolo.

Decizia din G7 de acest an este cu atât mai importantă cu cât se lucrează la ea din 2013 și până în prezent.

#taxarea #giganti tehnologici #amazon #decizie #Microsoft #Apple #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.