Amazon, Google, Microsoft și Apple vor avea de pierdut. Decizia istorică la nivel global care le va costa scump

În cadrul celui mai recent summit G7, al celor mai puternice economii ale lumii, a fost adoptată o decizie istorică în ceea ce privește taxarea giganților americani. Amazon, Apple, Microsoft sau Google vor avea cu toții de pierdut.

Potrivit deciziei, se dorește impozitarea veniturilor în țara în care acestea au fost încasate. De exemplu, Apple face cei mai mulți bani în SUA, dar plătește impozit pe ei în Irlanda pentru că dările către stat sunt mult mai mici.

În cadrul discuțiilor de la Londra, miniștrii de finanțe ai statelor G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, au ajuns la un acord „istoric” privind impozitarea companiilor multinaționale, a declarat cancelarul britanic al Fiscului, Rishi Sunak.

În urma întâlnirii, miniștrii au căzut de acord să impună o cotă minimă a impozitului pe profit de 15%. Țările pot în continuare să taxeze peste acel prag, dar nu mai puțin. Ca referință, Joe Biden face eforturi serioase pentru a majora taxele federale din SUA de la 21 la 28%.

O mulțime de companii vor avea de suferit în urma aceste decizii, iar giganții tehnologivi prevum dar Amazon, Google, Facebook, Microsoft sau Apple vor fi cele mai afectate. Guvernele s-au confruntat de mult cu provocarea de a impozita companiile globale care operează în multe țări. Această provocare a crescut odată cu extinderea la nivel mondial a unor corporații tehnologice uriașe precum Amazon și Facebook. În prezent, companiile pot înființa sucursale locale în țări care au rate de impozitare corporative relativ mici și declară profituri acolo.

Decizia din G7 de acest an este cu atât mai importantă cu cât se lucrează la ea din 2013 și până în prezent.

#taxarea #giganti tehnologici #amazon #decizie #Microsoft #Apple #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).