Amazon, Google, Microsoft și Apple vor avea de pierdut. Decizia istorică la nivel global care le va costa scump

În cadrul celui mai recent summit G7, al celor mai puternice economii ale lumii, a fost adoptată o decizie istorică în ceea ce privește taxarea giganților americani. Amazon, Apple, Microsoft sau Google vor avea cu toții de pierdut.

Potrivit deciziei, se dorește impozitarea veniturilor în țara în care acestea au fost încasate. De exemplu, Apple face cei mai mulți bani în SUA, dar plătește impozit pe ei în Irlanda pentru că dările către stat sunt mult mai mici.

În cadrul discuțiilor de la Londra, miniștrii de finanțe ai statelor G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, au ajuns la un acord „istoric” privind impozitarea companiilor multinaționale, a declarat cancelarul britanic al Fiscului, Rishi Sunak.

În urma întâlnirii, miniștrii au căzut de acord să impună o cotă minimă a impozitului pe profit de 15%. Țările pot în continuare să taxeze peste acel prag, dar nu mai puțin. Ca referință, Joe Biden face eforturi serioase pentru a majora taxele federale din SUA de la 21 la 28%.

O mulțime de companii vor avea de suferit în urma aceste decizii, iar giganții tehnologivi prevum dar Amazon, Google, Facebook, Microsoft sau Apple vor fi cele mai afectate. Guvernele s-au confruntat de mult cu provocarea de a impozita companiile globale care operează în multe țări. Această provocare a crescut odată cu extinderea la nivel mondial a unor corporații tehnologice uriașe precum Amazon și Facebook. În prezent, companiile pot înființa sucursale locale în țări care au rate de impozitare corporative relativ mici și declară profituri acolo.

Decizia din G7 de acest an este cu atât mai importantă cu cât se lucrează la ea din 2013 și până în prezent.

#taxarea #giganti tehnologici #amazon #decizie #Microsoft #Apple #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.