Amazon, Google, Microsoft și Apple vor avea de pierdut. Decizia istorică la nivel global care le va costa scump

În cadrul celui mai recent summit G7, al celor mai puternice economii ale lumii, a fost adoptată o decizie istorică în ceea ce privește taxarea giganților americani. Amazon, Apple, Microsoft sau Google vor avea cu toții de pierdut.

Potrivit deciziei, se dorește impozitarea veniturilor în țara în care acestea au fost încasate. De exemplu, Apple face cei mai mulți bani în SUA, dar plătește impozit pe ei în Irlanda pentru că dările către stat sunt mult mai mici.

În cadrul discuțiilor de la Londra, miniștrii de finanțe ai statelor G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, au ajuns la un acord „istoric” privind impozitarea companiilor multinaționale, a declarat cancelarul britanic al Fiscului, Rishi Sunak.

În urma întâlnirii, miniștrii au căzut de acord să impună o cotă minimă a impozitului pe profit de 15%. Țările pot în continuare să taxeze peste acel prag, dar nu mai puțin. Ca referință, Joe Biden face eforturi serioase pentru a majora taxele federale din SUA de la 21 la 28%.

O mulțime de companii vor avea de suferit în urma aceste decizii, iar giganții tehnologivi prevum dar Amazon, Google, Facebook, Microsoft sau Apple vor fi cele mai afectate. Guvernele s-au confruntat de mult cu provocarea de a impozita companiile globale care operează în multe țări. Această provocare a crescut odată cu extinderea la nivel mondial a unor corporații tehnologice uriașe precum Amazon și Facebook. În prezent, companiile pot înființa sucursale locale în țări care au rate de impozitare corporative relativ mici și declară profituri acolo.

Decizia din G7 de acest an este cu atât mai importantă cu cât se lucrează la ea din 2013 și până în prezent.

#taxarea #giganti tehnologici #amazon #decizie #Microsoft #Apple #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.

#exporturi #FMI #Moldova