America devine salvarea industriei de lux, în fața unei piețe chineze în declin

Companiile globale din sectorul de lux se pregătesc să investească masiv în acest an în Statele Unite, având în vedere prognozele privind slăbiciunea continuă a pieței din China. Într-un context marcat de criza economică din China și de scăderea apetitului consumatorilor chinezi pentru produse de lux, gigantii precum LVMH și Kering își îndreaptă atenția spre cumpărătorii americani, care beneficiază de o creștere economică susținută, în special datorită pieței bursiere și criptomonedelor. De asemenea, este așteptat ca posibilele tarife impuse de Donald Trump să întărească dolarul, ceea ce ar putea spori puterea de cumpărare a americanilor pentru bunuri de lux europene, scrie Reuters.

În decembrie 2024, cheltuielile cu cardurile de credit pentru mărcile de lux din SUA au înregistrat o creștere de 1% față de anul anterior, semn al unei reveniri, după o perioadă de stagnare. Aceasta este prima creștere în mai mult de doi ani, sprijinită de vânzările mai bune de articole din piele și îmbrăcăminte.

La nivel global, piața bunurilor de lux, evaluată la 363 miliarde de euro, se confruntă cu rate de creștere scăzute, în contextul crizei imobiliare din China și a economiei lente. Vânzările de îmbrăcăminte și genți de designer au scăzut, iar cumpărătorii europeni, afectați de creșterea costurilor de trai, au redus achizițiile de produse de lux.

Companii precum LVMH și Kering speră ca piața americană să compenseze declinul pieței chineze, unde, în ultimele luni, grupul LVMH a pierdut peste 30 de miliarde de euro din capitalizarea sa de piață. În același timp, Richemont, grupul care deține brandul Cartier, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 10% în al treilea trimestru fiscal, în ciuda cererii scăzute din China.

Prognozele sugerează o scădere a vânzărilor pentru LVMH în ultimele luni ale anului 2024, în special în divizia de modă și produse din piele, dar un rezultat pozitiv pentru Hermès, care se preconizează că va înregistra o creștere de 10%.

În 2025, sectorul global al bunurilor de lux ar putea crește cu aproximativ 4%, cu o expansiune de 7% a vânzărilor către consumatorii americani, în timp ce cererea din China ar putea scădea cu 1%.

„După perioadele dificile pentru industria de lux, apar câștigători și pierzători semnificativi. Nu toată lumea va câștiga,” a declarat Caroline Reyl, director la Pictet Asset Management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#branduri #lux #companii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.