Americanii nu-şi pot plăti facturile la energie şi se afundă în datorii din cauza inflaţiei

Aproximativ 20 milioane de gospodării din America, aproximativ una din şase, au rămas în urmă cu plata facturilor la utilităţi, scrie Bloomberg. Criza se datorează scumpirii dramatice a electricităţii determinată de costul în accelerare al gazelor.

Deconectările în urma neplăţii facturilor pot avea consecinţe dramatice, mai ales din perspectiva temperaturilor record. Deja aflaţi sub presiune din cauza scumpirilor la aproape orice, din ce în ce mai mulţi americani sunt nevoiţi să aleagă între hrană, gospodărie şi energie.

„Mă aştept la un tsunami de deconectări,“ arată Jean Su, avocat la Center for Biological Diversity.

Gospodăriile americane datorează aproximativ 16 miliarde de dolari legat de facturi la energie neplătite, dublul totalului de dinaintea pandemiei.

Cu inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, americanii se chinuie să ţină pasul cu scumpirile şi pun mai puţini bani deoparte pentru urgenţe şi ţinte financiare pe termen lung, potrivit CNBC.

Pentru a face faţă costurilor în creştere, 43% dintre americani se aşteaptă să se îndatoreze şi mai mult în următoarele şase luni, în special adulţii tineri şi părinţii cu copii mici, relevă un studiu LendingTree.

Majoritatea se vor baza pe carduri de credit pentru a acoperi diferenţa dintre necesităţi şi ceea ce-şi permit. „În lunile următoare, şi mai mulţi americani ar putea apela la cardurile de credit în condiţiile în care creşterile de preţuri le dau peste cap bugetele“, avertiza recent biroul american pentru protecţia consumatorilor (CFPB), notează CNN.

Deja, creşterea îndatorării a împins datoriile totale ale gospodăriilor americane la un nivel record de 16.000 de miliarde de dolari la începutul anului. În trimestrul al doilea al anului, acestea au depăşit 16.150 miliarde dolari în condiţiile în care consumatorii s-au îndatorat mai mult pentru a face faţă creşterii accelerate a inflaţiei.

#facturi #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.