Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria

În octombrie 2024, Moldova a exportat 8,45 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui și a importat doar 1,88 milioane de litri, ceea ce arată că exporturile au depășit importurile de 4,5 ori, confirmând statutul de exportator net al țării. Destinațiile principale ale exporturilor au fost România, Turcia și Bulgaria. Majoritatea producției exportate a fost realizată local, evidențiind potențialul industrial intern semnificativ, susține Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Șapte companii au exportat ulei de floarea soarelui în Moldova în octombrie 2024. 90% din totalul cantității exportate de 8,4 milioane litri au fost livrate pe piețele externe de TRANS BULK LOGISTICS SRL – 5,8 milioane de litri și FLOAREA SOARELUI SA – 2,1 milioane litri (companiile sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi). Ambele companii sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi. Iar lider la exportul de ulei ambalat este FLOAREA SOARELUI SA – 99% din volum.

Exporturi totale de ulei au fost 8,4 milioane litri de ulei brut (123,4 milioane lei) și 1,03 milioane litri de ulei ambalat (21,8 milioane lei). Prețurile medii au constituit 17,02 lei/litru pentru ulei brut și 21,93 lei/litru pentru cel ambalat. Principalele piețe de export: Luxemburg (61% din volumul total), Elveția (23%) și România.

În ceea ce privește importurile de ulei, acestea au provenit în principal din Ucraina (88% din volumul total), în cantități mici, și constau în ulei ambalat. Acest fapt subliniază nivelul ridicat de autosuficiență al Moldovei în producerea uleiului.

Importurile, deși modeste, au fost realizate de 17 companii, dintre care cele mai mari au fost: FLOAREA SOARELUI SA (31%), UNIFLOR AGRO SRL (17%) și SRL SHERIFF (14%) – (controlat de oligarhul Victor Gușan n.a). Uleiul importat este utilizat în principal pentru prelucrare sau amestec, fiind ulterior exportat.

Dezvoltarea capacităților de procesare a uleiului de floarea-soarelui și extinderea exporturilor de produse ambalate pe piețele cu prețuri mai mari reprezintă oportunități strategice pentru Moldova. Creșterea cererii pentru produse finite, în special cele ambalate, poate contribui la o valoare adăugată mai mare pentru exporturile moldovenești.

În 2023, piața globală a uleiului de floarea-soarelui a fost estimată la 41,43 miliarde de dolari, cu o rată anuală de creștere prognozată la 6% până în 2030. Principalii producători sunt Ucraina, Rusia și Argentina, care împreună asigură peste 60% din producția globală. Republica Moldova, deși mai mică, se evidențiază ca un jucător important în sectorul exportului.

#ulei #milionari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tentativa Asociației Obștești „MORA” de a obține avizarea ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor a fost stopată definitiv, după ce autoritățile statului au constatat neconformități grave și riscuri majore. Decizia a fost luată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în baza constatărilor și informațiilor prezentate de Centrul Național Anticorupție.

Potrivit materialelor analizate în cadrul procedurii administrative, „MORA” nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În special, autoritățile au stabilit că asociația nu este controlată efectiv de titularii de drepturi și nu acționează exclusiv în interesul colectiv al autorilor, așa cum impune legea pentru organizațiile de gestiune colectivă.

Un rol-cheie în luarea deciziei l-au avut constatările CNA, care a informat AGEPI că mai multe asociații, inclusiv „MORA”, ar fi fost înregistrate, finanțate și gestionate în interesele aceleiași persoane, prin intermediul unor persoane interpuse. Aceste constatări contravin direct principiului de bază al gestiunii colective – acela că organizațiile trebuie să fie create și conduse de titularii de drepturi, nu de structuri din afara acestora.

Mai mult, potrivit informațiilor transmise autorităților anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat riscuri legate de profilul persoanei care ar exercita controlul real asupra acestor structuri, inclusiv prin prisma conexiunilor externe și a relațiilor ce ar putea afecta securitatea Republicii Moldova.

În aceste condiții, AGEPI a concluzionat că „MORA” nu respectă cerințele legale privind domeniul real de activitate, modul de organizare și control, precum și prevederile propriului statut. Prin urmare, autoritatea a aplicat prevederile legale și a refuzat avizarea asociației ca organizație de gestiune colectivă.

Decizia pune punct unui dosar care s-a întins pe parcursul a peste trei ani, marcat de suspendări, solicitări repetate de completare a documentelor și tentative de actualizare a actelor.

Menționăm că grupul media REALITATEA a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare.

Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunțau despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

#mora #Agepi #CNA