Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria

În octombrie 2024, Moldova a exportat 8,45 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui și a importat doar 1,88 milioane de litri, ceea ce arată că exporturile au depășit importurile de 4,5 ori, confirmând statutul de exportator net al țării. Destinațiile principale ale exporturilor au fost România, Turcia și Bulgaria. Majoritatea producției exportate a fost realizată local, evidențiind potențialul industrial intern semnificativ, susține Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Șapte companii au exportat ulei de floarea soarelui în Moldova în octombrie 2024. 90% din totalul cantității exportate de 8,4 milioane litri au fost livrate pe piețele externe de TRANS BULK LOGISTICS SRL – 5,8 milioane de litri și FLOAREA SOARELUI SA – 2,1 milioane litri (companiile sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi). Ambele companii sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi. Iar lider la exportul de ulei ambalat este FLOAREA SOARELUI SA – 99% din volum.

Exporturi totale de ulei au fost 8,4 milioane litri de ulei brut (123,4 milioane lei) și 1,03 milioane litri de ulei ambalat (21,8 milioane lei). Prețurile medii au constituit 17,02 lei/litru pentru ulei brut și 21,93 lei/litru pentru cel ambalat. Principalele piețe de export: Luxemburg (61% din volumul total), Elveția (23%) și România.

În ceea ce privește importurile de ulei, acestea au provenit în principal din Ucraina (88% din volumul total), în cantități mici, și constau în ulei ambalat. Acest fapt subliniază nivelul ridicat de autosuficiență al Moldovei în producerea uleiului.

Importurile, deși modeste, au fost realizate de 17 companii, dintre care cele mai mari au fost: FLOAREA SOARELUI SA (31%), UNIFLOR AGRO SRL (17%) și SRL SHERIFF (14%) – (controlat de oligarhul Victor Gușan n.a). Uleiul importat este utilizat în principal pentru prelucrare sau amestec, fiind ulterior exportat.

Dezvoltarea capacităților de procesare a uleiului de floarea-soarelui și extinderea exporturilor de produse ambalate pe piețele cu prețuri mai mari reprezintă oportunități strategice pentru Moldova. Creșterea cererii pentru produse finite, în special cele ambalate, poate contribui la o valoare adăugată mai mare pentru exporturile moldovenești.

În 2023, piața globală a uleiului de floarea-soarelui a fost estimată la 41,43 miliarde de dolari, cu o rată anuală de creștere prognozată la 6% până în 2030. Principalii producători sunt Ucraina, Rusia și Argentina, care împreună asigură peste 60% din producția globală. Republica Moldova, deși mai mică, se evidențiază ca un jucător important în sectorul exportului.

#ulei #milionari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.