Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria

În octombrie 2024, Moldova a exportat 8,45 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui și a importat doar 1,88 milioane de litri, ceea ce arată că exporturile au depășit importurile de 4,5 ori, confirmând statutul de exportator net al țării. Destinațiile principale ale exporturilor au fost România, Turcia și Bulgaria. Majoritatea producției exportate a fost realizată local, evidențiind potențialul industrial intern semnificativ, susține Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Șapte companii au exportat ulei de floarea soarelui în Moldova în octombrie 2024. 90% din totalul cantității exportate de 8,4 milioane litri au fost livrate pe piețele externe de TRANS BULK LOGISTICS SRL – 5,8 milioane de litri și FLOAREA SOARELUI SA – 2,1 milioane litri (companiile sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi). Ambele companii sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi. Iar lider la exportul de ulei ambalat este FLOAREA SOARELUI SA – 99% din volum.

Exporturi totale de ulei au fost 8,4 milioane litri de ulei brut (123,4 milioane lei) și 1,03 milioane litri de ulei ambalat (21,8 milioane lei). Prețurile medii au constituit 17,02 lei/litru pentru ulei brut și 21,93 lei/litru pentru cel ambalat. Principalele piețe de export: Luxemburg (61% din volumul total), Elveția (23%) și România.

În ceea ce privește importurile de ulei, acestea au provenit în principal din Ucraina (88% din volumul total), în cantități mici, și constau în ulei ambalat. Acest fapt subliniază nivelul ridicat de autosuficiență al Moldovei în producerea uleiului.

Importurile, deși modeste, au fost realizate de 17 companii, dintre care cele mai mari au fost: FLOAREA SOARELUI SA (31%), UNIFLOR AGRO SRL (17%) și SRL SHERIFF (14%) – (controlat de oligarhul Victor Gușan n.a). Uleiul importat este utilizat în principal pentru prelucrare sau amestec, fiind ulterior exportat.

Dezvoltarea capacităților de procesare a uleiului de floarea-soarelui și extinderea exporturilor de produse ambalate pe piețele cu prețuri mai mari reprezintă oportunități strategice pentru Moldova. Creșterea cererii pentru produse finite, în special cele ambalate, poate contribui la o valoare adăugată mai mare pentru exporturile moldovenești.

În 2023, piața globală a uleiului de floarea-soarelui a fost estimată la 41,43 miliarde de dolari, cu o rată anuală de creștere prognozată la 6% până în 2030. Principalii producători sunt Ucraina, Rusia și Argentina, care împreună asigură peste 60% din producția globală. Republica Moldova, deși mai mică, se evidențiază ca un jucător important în sectorul exportului.

#ulei #milionari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.