Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria

În octombrie 2024, Moldova a exportat 8,45 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui și a importat doar 1,88 milioane de litri, ceea ce arată că exporturile au depășit importurile de 4,5 ori, confirmând statutul de exportator net al țării. Destinațiile principale ale exporturilor au fost România, Turcia și Bulgaria. Majoritatea producției exportate a fost realizată local, evidențiind potențialul industrial intern semnificativ, susține Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Șapte companii au exportat ulei de floarea soarelui în Moldova în octombrie 2024. 90% din totalul cantității exportate de 8,4 milioane litri au fost livrate pe piețele externe de TRANS BULK LOGISTICS SRL – 5,8 milioane de litri și FLOAREA SOARELUI SA – 2,1 milioane litri (companiile sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi). Ambele companii sunt controlate de milionarul Vaja Jhashi. Iar lider la exportul de ulei ambalat este FLOAREA SOARELUI SA – 99% din volum.

Exporturi totale de ulei au fost 8,4 milioane litri de ulei brut (123,4 milioane lei) și 1,03 milioane litri de ulei ambalat (21,8 milioane lei). Prețurile medii au constituit 17,02 lei/litru pentru ulei brut și 21,93 lei/litru pentru cel ambalat. Principalele piețe de export: Luxemburg (61% din volumul total), Elveția (23%) și România.

În ceea ce privește importurile de ulei, acestea au provenit în principal din Ucraina (88% din volumul total), în cantități mici, și constau în ulei ambalat. Acest fapt subliniază nivelul ridicat de autosuficiență al Moldovei în producerea uleiului.

Importurile, deși modeste, au fost realizate de 17 companii, dintre care cele mai mari au fost: FLOAREA SOARELUI SA (31%), UNIFLOR AGRO SRL (17%) și SRL SHERIFF (14%) – (controlat de oligarhul Victor Gușan n.a). Uleiul importat este utilizat în principal pentru prelucrare sau amestec, fiind ulterior exportat.

Dezvoltarea capacităților de procesare a uleiului de floarea-soarelui și extinderea exporturilor de produse ambalate pe piețele cu prețuri mai mari reprezintă oportunități strategice pentru Moldova. Creșterea cererii pentru produse finite, în special cele ambalate, poate contribui la o valoare adăugată mai mare pentru exporturile moldovenești.

În 2023, piața globală a uleiului de floarea-soarelui a fost estimată la 41,43 miliarde de dolari, cu o rată anuală de creștere prognozată la 6% până în 2030. Principalii producători sunt Ucraina, Rusia și Argentina, care împreună asigură peste 60% din producția globală. Republica Moldova, deși mai mică, se evidențiază ca un jucător important în sectorul exportului.

#ulei #milionari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.