Ana Nedea, Simtel: „Tot mai multe companii din R. Moldova respectă standardele de mediu ale UE”

11 Nov. 2024, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Nov. 2024, 15:44 // Actual //  bani.md

Companiile din Republica Moldova sunt tot mai interesate să raporteze performanțele legate de sustenabilitate și protecția mediului (Mediu, Social și Guvernanță – ESG), în special cele implicate pe piețele internaționale sau care beneficiază de finanțări externe. Afirmația aparține Anei Nedea, director de Strategie și Dezvoltare de Business la Simtel, companie românească specializată în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, care, din 2022, activează și pe piața din R. Moldova prin intermediul filialei „Simtel Solar”, scrie independentnews.ro.

Acest lucru se întâmplă, spune Ana Nedea, în ciuda faptului că „în Republica Moldova nu există o obligație legală specifică și extinsă de raportare a performanțelor ESG”.

„Se poate observa un trend de raportare voluntară în rândul companiilor din sectorul privat din Republica Moldova din diverse industrii (energie, retail, bancar), în cazul companiilor care desfășoară activități internaționale, sau al companiilor care sunt interesate de obținerea de finanțări internaționale.

Proactivitatea acestora contribuie direct atât de dezvoltarea comunităților locale, dar și la creșterea impactului lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor naționale și europene din punctul de vedere al sustenabilitatii”, punctează Ana Nedea.

Ea a subliniat că, deși Republica Moldova nu este încă parte a Uniunii Europene, „a făcut pași semnificativi pentru a se alinia la standardele europene și internaționale în ceea ce privește sustenabilitatea și protecția mediului”.

Beneficii

Potrivit Anei Nedea, companiile din Republica Moldova care încurajează sustenabilitatea și protecția mediului se bucură de o serie de beneficii

Primul dintre acestea este accesul la inovare și tehnologie. Implementarea de tehnologii noi și inovatoare contribuie la reducerea consumului de resurse și eficientizează, astfel, costurile companiei.

De asemenea, utilizarea de surse regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă) generează economii semnificative, iar, prin promovarea economiei circulare, companiile pot reduce risipa, reutiliza resursele și valorifica deșeurile.

În al doilea rând, alinierea cu standardele internaționale în materie de sustenabilitate deschid pentru companiile din R. Moldova premisele colaborării cu parteneri internaționali sau oferă oportunitatea de a accesa piețe noi, în special din Uniunea Europeană.

Mai mult, dezvoltarea de proiecte verzi, care susțin eficiența energetică, poate atrage finanțare atât din partea instituțiilor locale de finanțare, dar și din partea organizațiilor internaționale, precum Banca Mondială, BERD, sau prin intermediul programelor UE (ex. EU4Business).

Companiile care implementează criteriile de sustenabilitate își cresc capitalul de brand, precum și capitalul de încredere din partea investitorilor sau a partenerilor strategici, gradul de loialitate a clienților, beneficiarilor și a propriilor angajați. Adoptarea voluntară a practicilor sustenabile ajută companiile să fie pregătite pentru eventualele reglementări viitoare legate de mediu sau de gestionarea deșeurilor.

Pe măsură ce Moldova se aliniază la standardele europene, este probabil ca cerințele de raportare și reglementările de mediu să devină mai stricte. Companiile care se pregătesc din timp pot evita sancțiuni și pot opera mai eficient în acest cadru legislativ, potrivit sursei citate.

În același timp, prevenirea riscurilor de mediu, prin implementarea de măsuri de sustenabilitate, ajută companiile să prevină riscuri ce ar putea aduce costuri suplimentare și ar impacta semnificativ activitatea.

La fel de important este faptul că Guvernul Republicii Moldova sau organismele internaționale oferă stimulente fiscale sau subvenții pentru companiile care implementează proiecte de sustenabilitate.

Nu în ultimul rând, pe măsură ce Moldova își continuă procesul de aliniere cu standardele internaționale, companiile care se implică activ în inițiativele de sustenabilitate vor fi bine poziționate pentru a beneficia de oportunități economice și competitive.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.