Ana Nedea, Simtel: „Tot mai multe companii din R. Moldova respectă standardele de mediu ale UE”

Companiile din Republica Moldova sunt tot mai interesate să raporteze performanțele legate de sustenabilitate și protecția mediului (Mediu, Social și Guvernanță – ESG), în special cele implicate pe piețele internaționale sau care beneficiază de finanțări externe. Afirmația aparține Anei Nedea, director de Strategie și Dezvoltare de Business la Simtel, companie românească specializată în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, care, din 2022, activează și pe piața din R. Moldova prin intermediul filialei „Simtel Solar”, scrie independentnews.ro.

Acest lucru se întâmplă, spune Ana Nedea, în ciuda faptului că „în Republica Moldova nu există o obligație legală specifică și extinsă de raportare a performanțelor ESG”.

„Se poate observa un trend de raportare voluntară în rândul companiilor din sectorul privat din Republica Moldova din diverse industrii (energie, retail, bancar), în cazul companiilor care desfășoară activități internaționale, sau al companiilor care sunt interesate de obținerea de finanțări internaționale.

Proactivitatea acestora contribuie direct atât de dezvoltarea comunităților locale, dar și la creșterea impactului lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor naționale și europene din punctul de vedere al sustenabilitatii”, punctează Ana Nedea.

Ea a subliniat că, deși Republica Moldova nu este încă parte a Uniunii Europene, „a făcut pași semnificativi pentru a se alinia la standardele europene și internaționale în ceea ce privește sustenabilitatea și protecția mediului”.

Beneficii

Potrivit Anei Nedea, companiile din Republica Moldova care încurajează sustenabilitatea și protecția mediului se bucură de o serie de beneficii

Primul dintre acestea este accesul la inovare și tehnologie. Implementarea de tehnologii noi și inovatoare contribuie la reducerea consumului de resurse și eficientizează, astfel, costurile companiei.

De asemenea, utilizarea de surse regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă) generează economii semnificative, iar, prin promovarea economiei circulare, companiile pot reduce risipa, reutiliza resursele și valorifica deșeurile.

În al doilea rând, alinierea cu standardele internaționale în materie de sustenabilitate deschid pentru companiile din R. Moldova premisele colaborării cu parteneri internaționali sau oferă oportunitatea de a accesa piețe noi, în special din Uniunea Europeană.

Mai mult, dezvoltarea de proiecte verzi, care susțin eficiența energetică, poate atrage finanțare atât din partea instituțiilor locale de finanțare, dar și din partea organizațiilor internaționale, precum Banca Mondială, BERD, sau prin intermediul programelor UE (ex. EU4Business).

Companiile care implementează criteriile de sustenabilitate își cresc capitalul de brand, precum și capitalul de încredere din partea investitorilor sau a partenerilor strategici, gradul de loialitate a clienților, beneficiarilor și a propriilor angajați. Adoptarea voluntară a practicilor sustenabile ajută companiile să fie pregătite pentru eventualele reglementări viitoare legate de mediu sau de gestionarea deșeurilor.

Pe măsură ce Moldova se aliniază la standardele europene, este probabil ca cerințele de raportare și reglementările de mediu să devină mai stricte. Companiile care se pregătesc din timp pot evita sancțiuni și pot opera mai eficient în acest cadru legislativ, potrivit sursei citate.

În același timp, prevenirea riscurilor de mediu, prin implementarea de măsuri de sustenabilitate, ajută companiile să prevină riscuri ce ar putea aduce costuri suplimentare și ar impacta semnificativ activitatea.

La fel de important este faptul că Guvernul Republicii Moldova sau organismele internaționale oferă stimulente fiscale sau subvenții pentru companiile care implementează proiecte de sustenabilitate.

Nu în ultimul rând, pe măsură ce Moldova își continuă procesul de aliniere cu standardele internaționale, companiile care se implică activ în inițiativele de sustenabilitate vor fi bine poziționate pentru a beneficia de oportunități economice și competitive.

#Ana Nedea #Simtel #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.