Vytautas Plunksnis. Perspectivele reciclării deșeurilor în Moldova: experiența țărilor Baltice

Invalda INVL – cel mai mare grup de gestionarea activelor din Țările Baltice, cu o istorie de peste 30 de ani. Companiile din cadrul grupului gestionează sau supraveghează active de peste 1,5 miliarde de euro în diferite clase. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity, membru al INVL Asset Management și președintele consiliului maib, despre metodele și tehnologiile utilizate în acest domeniu, precum și despre modul în care țările baltice abordează problema deșeurilor și protejează mediul înconjurător.

Cum Eco Service asigură colectarea și sortarea corespunzătoare a materialelor pentru reciclare în orașe?

Eco Service este o companie de top din Lituania care activează în domeniul colectării și reciclării deșeurilor, cu orientare spre dezvoltarea durabilă și minimizarea impactului asupra mediului. Compania implementează activ noile tehnologii și dispune de una dintre cele mai moderne parcări și echipamente pentru sortarea deșeurilor din Țările Baltice. Acest lucru permite Eco Service să proceseze și să pregătească pentru reciclare aproximativ 3,5 mii de tone de materiale reciclabile în fiecare lună.

Eco Service deține peste 400 de mii de containere de diferite tipuri, potrivite pentru colectarea diverselor tipuri de deșeuri: de la gunoiul menajer la materiale comerciale specifice. Pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, grupul administrează 14 platforme, unde se efectuează sortarea și alte operațiuni de pregătire pentru reciclare.

Eco Service activează prin două metode. Prima este deservirea municipalitățlor și colectarea deșeurilor municipale. Pentru a obține astfel de contracte, compania trebuie să câștige o licitație, iar durata contractelor este, de obicei, între 3 și 5 ani, în funcție de municipalitate și de tipul de deșeuri. A doua direcție de afaceri este deservirea clienților comerciali, cum ar fi întreprinderile care folosesc cantități mari de ambalaje și materiale reciclabile, inclusiv plastic, hârtie și alte resurse.

Ce tehnologii utilizează Eco Service pentru a optimiza reciclarea și a reduce impactul negativ asupra mediului?

Pe termen lung, Eco Service ia în considerare mai multe căi de gestionare a fluxurilor de deșeuri. În funcție de tipul de material, deșeurile pot fi fie reciclate în fabricile proprii, fie transferate altor companii de reciclare. Grupul Eco Baltia deține două fabrici de reciclare a plasticului, ceea ce permite companiei să prelucreze o parte din deșeuri pe cont propriu și, de asemenea, să colaboreze cu alte întreprinderi cu capacități similare.

Până în 2030, țările Uniunii Europene doresc să reducă semnificativ volumul deșeurilor trimise la poligoane de gunoi. În cadrul acestei strategii, taxele pentru colectarea deșeurilor cresc, motivând toți participanții la activitatea economică să sorteze și să recicleze deșeurile mai intens. În Lituania, de exemplu, taxa pentru depozitarea deșeurilor este de 55 de euro pe tonă, în timp ce în Letonia este deja de 110 euro pe tonă. Creșterea taxelor încurajează toată lumea – de la persoane fizice la companii – să reducă volumele de deșeuri direcționate către poligoane de gunoi și să se concentreze pe recuperarea și reciclarea resurselor secundare.

Spuneți-ne, vă rog, cum colaborează compania cu municipalitățile pentru a crește rata de prelucrarea a deșeurilor?

Fiecare municipiu își dorește să mențină curățenia și ordinea în oraș, pentru ca străzile să fie frumoase și îngrijite, iar gunoiul să fie colectat și reciclat la timp. Pentru acest lucru, municipiile organizează licitații cu cerințe pentru companiile dispuse să ofere astfel de servicii. În aceste licitații pot fi prevăzute diferite sarcini — de la colectarea regulată a deșeurilor menajere până la organizarea colectării unor materiale specifice, cum ar fi aparatele electrice, sticla sau plasticul, în scopul creșterii cantităților reciclate. Eco Service și alte companii respectă cerințele licitațiilor, asigurând curățenia și colectarea materialelor necesare pentru a satisface cerințele fiecărui municipiu și pentru a îmbunătăți situația ecologică.

Cum compania Eco Service măsoară impactul serviciilor sale asupra mediului înconjurător și ce indicatori sunt utilizați pentru urmărirea progresului în domeniul dezvoltării durabile?

Precum și majoritatea companiilor, controlăm nivelul emisiilor de CO₂ în atmosferă, dorim să minimizăm impactul nostru asupra mediului. Uniunea Europeană a stabilit de asemenea standarde pentru statele membre, definind obiectivele țintă pentru colectarea și reciclarea diferitelor tipuri de ambalaje. Astfel, pentru plastic acest obiectiv este de 50%, pentru sticlă — 70%, pentru metal — 70%, iar pentru hârtie și carton — 75%. Aceste norme treptat vor crește.

Fiind o companie de top în țară, lucrăm activ pentru a ajuta Lituania să atingă și chiar să depășească aceste standarde. Activitatea noastră este concentrată pe creșterea volumelor de deșeuri colectate și reciclate, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor țării față de UE și la îmbunătățirea situației ecologice.

Acum să discutăm puțin despre Eco Baltia. Care sunt principalele servicii de reciclare a deșeurilor oferite de Eco Baltia în Letonia și cum contribuie acestea la dezvoltarea durabilă?

În Letonia Eco Baltia include compania Eco Baltia Vide, care este similară cu Eco Service din Lituania și oferă servicii complete de colectare și gestionare a deșeurilor pentru diferite categorii de clienți. Totuși, în grupul Eco Baltia există și o companie unică pentru Letonia — Green Dot, care oferă servicii producătorilor și importatorilor de ambalaje, ajutându-i să își îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare a materialelor de ambalaj, contribuind astfel la gestionarea durabilă a resurselor.

Eco Baltia este cel mai mare grup din domeniul serviciilor ecologice și gestionării complete a deșeurilor în țările Baltice:

26 de facilități pentru gestionarea deșeurilor
~450 de mașini specializate pentru colectarea deșeurilor
peste 450.000 de containere
~590.000 de tone de deșeuri colectate anual în țările Baltice
~105.000 de tone de materiale reciclabile sortate și pregătite pentru reciclare
~12.000 de tone de plastic reciclat (PE/PP)
Managementul reciclării a aproximativ 130.000 de tone de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice, precum și deșeuri periculoase care ajung pe piață.

Grupului Eco Baltia i s-a alăturat și Eko Osta — o companie specializată în reciclarea deșeurilor lichide și periculoase. Aceasta procesează produsele petroliere colectate de la nave și se ocupă de reciclarea viceuri mobile și a altor deșeuri complexe.

Eco Baltia mai gestionează și două fabrici moderne de reciclare a plasticului. Prima fabrică – Iterum, a deschis recent o unitate capabilă să recicleze până la 60.000 de tone de deșeuri din plastic, inclusiv sticle PET. A doua fabrică – Nordic Plast, reciclează folie din polietilenă de densitate joasă (LDPE), inclusiv folie alimentară, și produce granule care pot fi utilizate pentru fabricarea de folie nouă. Capacitatea anuală a acesteia este de 12.000 de tone.

Aceste fabrici și serviciile complete de colectare a deșeurilor permit Eco Baltia să promoveze reciclarea durabilă și susținerea economiei circulare, ceea ce este important pentru atingerea obiectivelor ecologice ale Letoniei și ale întregii Uniuni Europene.

Eco Baltia este cel mai mare grup din țările Baltice în domeniul serviciilor ecologice și al gestionării complete a deșeurilor.

Cum Eco Baltia asigură sortarea și reciclare adecvată a diferitelor tipuri de material?

Eco Baltia este cea mai mare companie din domeniul managementului ecologic și reciclării deșeurilor în țările Baltice. La fel ca Eco Service, compania Eco Baltia deține aproximativ 200 de mașini specializate și 12 stații de transfer, asigurând un serviciu eficient și gestionarea tuturor fluxurilor de deșeuri.

Care sunt materialele pe care Eco Baltia le consideră cele mai des reciclabile și care necesită un tratament special?

Cele mai solicitate materiale pentru reciclare sunt, desigur, cartonul, hârtia, plasticul și sticla. Totuși, cele mai mari dificultăți le prezintă deșeurile periculoase, pentru care statul impune cerințe foarte stricte. Colectarea și reciclarea acestor materiale este una dintre cele mai complicate și responsabile aspecte din domeniul gestionării deșeurilor.

Ce inițiative ia Eco Baltia pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra importanței reciclării?

În Letonia, compania Green Dot, parte a grupului Eco Baltia, este activă în promovarea sortării deșeurilor, organizând campanii de marketing și inițiative educaționale pentru a încuraja oamenii să gestioneze conștient deșeurile. O atenție deosebită se acordă educației copiilor — Green Dot organizează evenimente și vizite la fabricile de reciclare și ariile companiei, unde elevii sunt adesea invitați. Dacă o școală are o inițiativă, elevii pot înșiși vedea cum se desfășoară procesul de sortare și reciclare și pot înțelege cât de multe deșeuri generează fiecare persoană zilnic — în medie, mai mult de un kilogram pe zi. Pe măsură ce crește nivelul de trai, crește și cel al deșeurilor.

Pentru a preveni acumularea de deșeuri și a minimiza necesitatea de a construi depozite (depozite noi nu s-au mai deschis, iar unele sunt închise), există două soluții: reducerea consumului de ambalaje de plastic de unică folosință și sortarea atentă a deșeurilor pentru reciclare.

Așadar, în Letonia și Lituania, locuințele au containere separate pentru sortare? Separat pentru sticlă, hârtie și deșeuri lichide?

Da, exact. Cele mai importante fracțiuni sunt deșeurile municipale, adică gunoiul menajer care nu poate fi reciclat, și containerele separate pentru plastic, metal și sticlă. Acum sunt introduse containere pentru deșeurile organice, în care se pot arunca, de exemplu, coji de cartofi și alte deșeuri organice. Aceste deșeuri sunt colectate în pungi portocalii, dar sistemul nu funcționează perfect și nu toată lumea înțelege de ce acest lucru este necesar.

În Letonia, de exemplu, pentru proprietarii de case particulare, sortarea este economic avantajoasă: dacă deșeurile sunt sortate, colectarea acestora este gratuită. Acest lucru îi stimulează pe oameni să separe cât mai multe materiale reciclabile — plastic, hârtie, metal și sticlă, care pot fi reciclate și reutilizate.

Cu ce probleme se confruntă Eco Baltia în încercarea de a încuraja mai mulți cetățeni și întreprinderi să adopte practici de reciclare?

Tariful pentru colectarea deșeurilor de la depozite crește anual, iar aceste costuri se reflectă în tarifele pentru populație. Prin urmare, dacă oamenii vor să plătească mai puțin, trebuie să încerce să genereze mai puțin gunoi. Aici sunt doi factori importanți: pe de o parte, educația populației și formarea unei culturi a sortării și reciclării deșeurilor, pe de altă parte, motivația economică, unde reducerea costurilor depinde de consumul conștient și de reducerea cantității de deșeuri.

Cum ajută procesul de reciclare a deșeurilor al Eco Baltia la conservarea resurselor naturale și reducerea impactului asupra mediului?

În ceea ce privește reciclarea, o tonă de plastic reciclat reduce emisiile de CO₂ cu două tone, ceea ce scade semnificativ nivelul de emisii. În Letonia, reciclăm aproximativ 77.000 de tone de plastic, ceea ce înseamnă că acest volum nu mai este necesar pentru producerea plasticului nou, iar alte companii pot utiliza materialul nostru reciclat pentru a fabrica sticle noi sau pungi de gunoi.

După cum am menționat deja, avem o strategie care prevede o planificare atentă a colectării și reciclării fiecărui tip de material. De exemplu, lansăm o nouă inițiativă pentru a crea cea mai mare rețea de colectare a textilelor. În prezent, sortăm acest material și îl trimitem în Africa, unde este reutilizat. Totuși, pe termen lung, avem planuri de a construi o fabrică de reciclare a textilelor. În acest moment, instalăm containere pentru colectarea textilelor, pentru a încuraja sortarea și reciclarea acestora.

Containerele pentru colectarea hainelor uzate sunt deja disponibile în Lituania.

Ce rol joacă tehnologiile în procesul de reciclare a deșeurilor în Eco Baltia, în asigurarea eficienței gestionării bune a deșeurilor?

Sortarea manuală a deșeurilor nu este doar o muncă grea și nerecunoscătoare, ci și un proces ineficient. De aceea, investim activ în automatizarea sortării materialelor secundare. În Letonia, am investit recent 13 milioane de euro pentru construirea unui centru masiv de sortare. În Lituania, planificăm să deschidem cel mai mare centru de sortare a materialelor secundare din regiunea baltică în primăvara anului viitor, pentru acesta vor fi alocate 18 milioane de euro.

Sunt convins că, pentru a atinge o eficință în acest domeniu, sunt necesare investiții semnificative și tehnologii moderne. Fără acestea, nu se poate asigura un nivel înalt de reciclare și o gestionare eficientă a deșeurilor.

Puteți explica abordarea Eco Baltia față de economia circulară și modul în care compania integrează reciclarea deșeurilor în modelul său de afaceri?

Eco Baltia este cea mai mare companie de reciclare a plasticului și de furnizare de servicii ecologice din regiune. Ne străduim să separăm fiecare material cu care lucrăm din fluxul general de deșeuri. Misiunea noastră este „să găsim valoare în tot ce ne înconjoară”. În ADN-ul companiei noastre este înrădăcinată dorința de a recicla totul și de a găsi chiar și în grămezi de gunoi, aur, figurat vorbind. Asta înseamnă că căutăm constant noi oportunități pentru reciclare și reutilizarea materialelor, ceea ce nu doar că sprijină protecția mediului, dar și creează valoare economică pentru societate.

Care este diferența esențială între Eco Service și Eco Baltia?

Eco Service este o companie 100% subsidiară a Eco Baltia, ceea ce o face parte dintr-un grup mai larg. Este important de menționat că în Eco Baltia, 52,8% din acțiuni sunt deținute de investitori privați, iar 30,5% de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acesta este un parteneriat foarte valoros, în cadrul căruia am obținut multe cunoștințe și am învățat cele mai bune practici în domeniul gestionării deșeurilor și al dezvoltării durabile. Datorită sprijinului BERD, am reușit să îmbunătățim tehnologiile noastre și să extindem capabilitățile, ceea ce ne permite să facem față mai eficient provocărilor din domeniul reciclării și ecologiei.

Date statistice selectate privind gestionarea deșeurilor:

În Moldova nu există fabrici de reciclare a deșeurilor, dar sunt câteva companii care se ocupă de sortarea acestora. Credeți că există perspective pentru dezvoltarea acestui serviciu în Moldova?

Cred că există perspective. Una dintre probleme este dimensiunea țării. De exemplu, în Letonia avem o fabrică care reciclează sticle PET, cu o capacitate de 60.000 de tone, în timp ce în Moldova probabil că avem doar o zecime din volumul necesar. Asta înseamnă că, pentru a asigura volumul necesar de reciclare, ar trebui să importăm materii prime din alte țări.

Totuși, dacă privim acest lucru ca pe o afacere, aceasta poate fi profitabilă și va avea un impact pozitiv asupra mediului. Sunt convins că în Moldova există loc pentru astfel de întreprinderi. Dacă comparăm Moldova cu Lituania ca dimensiune, în Lituania deja există fabrici de reciclare a plasticului, sticlei și cartonului. Astfel, și în Moldova sunt nișe pentru dezvoltare.

Dacă se începe de la zero, va fi necesar un capital semnificativ pentru investiții. Totuși, este important de menționat că arderea deșeurilor poate fi o metodă eficientă de producere a căldurii și energiei electrice, ceea ce reprezintă o resursă suplimentară necesară Moldovei.

www.invaldainvl.md

#Vytautas Plunksnis #reciclare #perspective #deseuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.