ANALIZĂ: Ce fonduri au talibanii și ce se va întâmpla cu economia Afganistanului sub conducerea lor

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda Afganistanului aproximativ o jumătate de miliard de dolari săptămâna viitoare, dar talibanii se îndoiesc că li se va permite să aibă acces la ceva, a relatat Al Jazeera.

Cea mai mare distribuire de drepturi speciale de tragere (DST) din istoria FMI, în valoare de 650 de miliarde de dolari, este pe cale să intre în vigoare luni, iar Afganistanul va primi aproximativ 460 de milioane de dolari în DST.

Cu toate acestea, FMI a suspendat accesul talibanilor de a schimba DST-uri cu bani grei. În schimb, Afganistanul se va alătura rândurilor Myanmarului și Venezuelei, care au primit fonduri de la FMI, dar nu le pot folosi.

Într-o scrisoare adresată secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen, la începutul acestei săptămâni, 18 membri ai Congresului au îndemnat-o să se asigure că „aproape o jumătate de miliard de dolari în lichidități necondiționate” nu merg „către un regim cu un istoric de susținere a acțiunilor teroriste împotriva Statelor Unite și a aliaților săi”.

Fondurile afgane suferă, potrivit Băncii Mondiale. Economia țării este „reprezentantă de fragilitate și de dependența de ajutor”, iar granturile finanțează 75% din cheltuielile guvernamentale, scrie Aleph News.

Ce este mai exact un DST?

Un DST este un activ de rezervă la nivel mondial dezvoltat de Fondul Monetar Internațional (FMI) dintr-un coș de valute care cuprinde dolarul american, yenul japonez, yuanul chinezesc, euro și lira sterlină britanică.

DST este o monedă artificială pe care statele membre ale FMI o pot schimba cu valute forte liber utilizabile, cum ar fi dolarii americani, în ciuda faptului că nu este o monedă oficială.

Țările pot schimba DST cu monede liber utilizabile la un curs de schimb fix, care este actualizat zilnic și publicat pe site-ul FMI.

Care este stocul actual de DST-uri al Afganistanului?

Conform celei mai recente rate de conversie a DST, puțin peste 37 de milioane echivalează cu aproape 52,5 milioane de dolari. Potrivit FMI, alocarea de luni va ridica totalul la 323,8 milioane DST, adică puțin sub 460 de milioane de dolari.

Câți bani mai are Afganistanul în rezervele sale?

Potrivit declarației băncii centrale a țării, activele țării erau de 784,6 miliarde de afgani (10 miliarde de dolari), inclusiv 102,7 miliarde de afgani (1,3 miliarde de dolari) în aur și 28,7 miliarde de afgani (366 milioane de dolari) în rezerve de numerar în valută.

Ce s-a întâmplat cu fondurile deținute de banca centrală afgană în Statele Unite?

Totul este înghețat! Asta, pentru a-i împiedica pe talibani să acceseze activele DAB, Stetele Unite au declarat că au înghețat 9,5 miliarde de dolari în conturi deschise la Federal Reserve și la alte instituții financiare americane.

Cel mai probabil este o cantitatea pe care o pot obține talibanii este una modestă. „Fondurile accesibile talibanilor reprezintă probabil 0,1-0,2% din totalul rezervelor internaționale ale Afganistanului. Nu este mult”, a scris pe twitter Ajmal Ahmady, guvernatorul interimar al DAB.

Câți bani sunt acum în Afganistan?

În seiful băncii din interiorul palatului prezidențial afgan, pe care talibanii îl controlează în prezent, s-au găsit lingouri de aur și monede de argint în valoare de 12,5 milioane de afgani (159 600 de dolari), potrivit raportului auditorului din 2020 privind banca centrală a țării.

Câți bani au talibanii și care sunt sursele lor de venit?

Aproximativ 362 de milioane de dolari în numerar în valută străină se află, de asemenea, în posesia talibanilor, potrivit Reuters, care „constau aproape în întregime în dolari americani și erau ținute la sediile centrale și la sucursalele băncii, precum și la palatul prezidențial”.

Surse de venit? Da, au. Însă nu sunt toate obținute în mod legal.

Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite publicat în iunie, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a finanța „inclusiv traficul de droguri și producția de mac de opiu, extorcarea, sechestrul pentru răscumpărare, exploatarea minerală și veniturile din colectarea de taxe în zonele aflate sub controlul sau influența talibanilor”.

În conformitate cu un raport al Consiliului de Securitate al ONU, această organizație are venituri cuprinse între 300 de milioane de dolari și 1,6 miliarde de dolari pe an.

ONU a subliniat că „sprijinul financiar extern, inclusiv donațiile de la persoane bogate și o rețea de fundații caritabile neguvernamentale, reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă din veniturile talibanilor”.

Talibanii au încercat, de asemenea, să beneficieze de pe urma bogățiilor minerale ale Afganistanului, ONU raportând că, în 2020, „profiturile din sectorul minier le-au adus talibanilor aproximativ 464 de milioane de dolari”.

#prognoze #talibani #afganistan #analiza #fonduri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.