ANALIZĂ: Ce fonduri au talibanii și ce se va întâmpla cu economia Afganistanului sub conducerea lor

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda Afganistanului aproximativ o jumătate de miliard de dolari săptămâna viitoare, dar talibanii se îndoiesc că li se va permite să aibă acces la ceva, a relatat Al Jazeera.

Cea mai mare distribuire de drepturi speciale de tragere (DST) din istoria FMI, în valoare de 650 de miliarde de dolari, este pe cale să intre în vigoare luni, iar Afganistanul va primi aproximativ 460 de milioane de dolari în DST.

Cu toate acestea, FMI a suspendat accesul talibanilor de a schimba DST-uri cu bani grei. În schimb, Afganistanul se va alătura rândurilor Myanmarului și Venezuelei, care au primit fonduri de la FMI, dar nu le pot folosi.

Într-o scrisoare adresată secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen, la începutul acestei săptămâni, 18 membri ai Congresului au îndemnat-o să se asigure că „aproape o jumătate de miliard de dolari în lichidități necondiționate” nu merg „către un regim cu un istoric de susținere a acțiunilor teroriste împotriva Statelor Unite și a aliaților săi”.

Fondurile afgane suferă, potrivit Băncii Mondiale. Economia țării este „reprezentantă de fragilitate și de dependența de ajutor”, iar granturile finanțează 75% din cheltuielile guvernamentale, scrie Aleph News.

Ce este mai exact un DST?

Un DST este un activ de rezervă la nivel mondial dezvoltat de Fondul Monetar Internațional (FMI) dintr-un coș de valute care cuprinde dolarul american, yenul japonez, yuanul chinezesc, euro și lira sterlină britanică.

DST este o monedă artificială pe care statele membre ale FMI o pot schimba cu valute forte liber utilizabile, cum ar fi dolarii americani, în ciuda faptului că nu este o monedă oficială.

Țările pot schimba DST cu monede liber utilizabile la un curs de schimb fix, care este actualizat zilnic și publicat pe site-ul FMI.

Care este stocul actual de DST-uri al Afganistanului?

Conform celei mai recente rate de conversie a DST, puțin peste 37 de milioane echivalează cu aproape 52,5 milioane de dolari. Potrivit FMI, alocarea de luni va ridica totalul la 323,8 milioane DST, adică puțin sub 460 de milioane de dolari.

Câți bani mai are Afganistanul în rezervele sale?

Potrivit declarației băncii centrale a țării, activele țării erau de 784,6 miliarde de afgani (10 miliarde de dolari), inclusiv 102,7 miliarde de afgani (1,3 miliarde de dolari) în aur și 28,7 miliarde de afgani (366 milioane de dolari) în rezerve de numerar în valută.

Ce s-a întâmplat cu fondurile deținute de banca centrală afgană în Statele Unite?

Totul este înghețat! Asta, pentru a-i împiedica pe talibani să acceseze activele DAB, Stetele Unite au declarat că au înghețat 9,5 miliarde de dolari în conturi deschise la Federal Reserve și la alte instituții financiare americane.

Cel mai probabil este o cantitatea pe care o pot obține talibanii este una modestă. „Fondurile accesibile talibanilor reprezintă probabil 0,1-0,2% din totalul rezervelor internaționale ale Afganistanului. Nu este mult”, a scris pe twitter Ajmal Ahmady, guvernatorul interimar al DAB.

Câți bani sunt acum în Afganistan?

În seiful băncii din interiorul palatului prezidențial afgan, pe care talibanii îl controlează în prezent, s-au găsit lingouri de aur și monede de argint în valoare de 12,5 milioane de afgani (159 600 de dolari), potrivit raportului auditorului din 2020 privind banca centrală a țării.

Câți bani au talibanii și care sunt sursele lor de venit?

Aproximativ 362 de milioane de dolari în numerar în valută străină se află, de asemenea, în posesia talibanilor, potrivit Reuters, care „constau aproape în întregime în dolari americani și erau ținute la sediile centrale și la sucursalele băncii, precum și la palatul prezidențial”.

Surse de venit? Da, au. Însă nu sunt toate obținute în mod legal.

Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite publicat în iunie, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a finanța „inclusiv traficul de droguri și producția de mac de opiu, extorcarea, sechestrul pentru răscumpărare, exploatarea minerală și veniturile din colectarea de taxe în zonele aflate sub controlul sau influența talibanilor”.

În conformitate cu un raport al Consiliului de Securitate al ONU, această organizație are venituri cuprinse între 300 de milioane de dolari și 1,6 miliarde de dolari pe an.

ONU a subliniat că „sprijinul financiar extern, inclusiv donațiile de la persoane bogate și o rețea de fundații caritabile neguvernamentale, reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă din veniturile talibanilor”.

Talibanii au încercat, de asemenea, să beneficieze de pe urma bogățiilor minerale ale Afganistanului, ONU raportând că, în 2020, „profiturile din sectorul minier le-au adus talibanilor aproximativ 464 de milioane de dolari”.

#prognoze #talibani #afganistan #analiza #fonduri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.