ANALIZĂ: Ce fonduri au talibanii și ce se va întâmpla cu economia Afganistanului sub conducerea lor

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda Afganistanului aproximativ o jumătate de miliard de dolari săptămâna viitoare, dar talibanii se îndoiesc că li se va permite să aibă acces la ceva, a relatat Al Jazeera.

Cea mai mare distribuire de drepturi speciale de tragere (DST) din istoria FMI, în valoare de 650 de miliarde de dolari, este pe cale să intre în vigoare luni, iar Afganistanul va primi aproximativ 460 de milioane de dolari în DST.

Cu toate acestea, FMI a suspendat accesul talibanilor de a schimba DST-uri cu bani grei. În schimb, Afganistanul se va alătura rândurilor Myanmarului și Venezuelei, care au primit fonduri de la FMI, dar nu le pot folosi.

Într-o scrisoare adresată secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen, la începutul acestei săptămâni, 18 membri ai Congresului au îndemnat-o să se asigure că „aproape o jumătate de miliard de dolari în lichidități necondiționate” nu merg „către un regim cu un istoric de susținere a acțiunilor teroriste împotriva Statelor Unite și a aliaților săi”.

Fondurile afgane suferă, potrivit Băncii Mondiale. Economia țării este „reprezentantă de fragilitate și de dependența de ajutor”, iar granturile finanțează 75% din cheltuielile guvernamentale, scrie Aleph News.

Ce este mai exact un DST?

Un DST este un activ de rezervă la nivel mondial dezvoltat de Fondul Monetar Internațional (FMI) dintr-un coș de valute care cuprinde dolarul american, yenul japonez, yuanul chinezesc, euro și lira sterlină britanică.

DST este o monedă artificială pe care statele membre ale FMI o pot schimba cu valute forte liber utilizabile, cum ar fi dolarii americani, în ciuda faptului că nu este o monedă oficială.

Țările pot schimba DST cu monede liber utilizabile la un curs de schimb fix, care este actualizat zilnic și publicat pe site-ul FMI.

Care este stocul actual de DST-uri al Afganistanului?

Conform celei mai recente rate de conversie a DST, puțin peste 37 de milioane echivalează cu aproape 52,5 milioane de dolari. Potrivit FMI, alocarea de luni va ridica totalul la 323,8 milioane DST, adică puțin sub 460 de milioane de dolari.

Câți bani mai are Afganistanul în rezervele sale?

Potrivit declarației băncii centrale a țării, activele țării erau de 784,6 miliarde de afgani (10 miliarde de dolari), inclusiv 102,7 miliarde de afgani (1,3 miliarde de dolari) în aur și 28,7 miliarde de afgani (366 milioane de dolari) în rezerve de numerar în valută.

Ce s-a întâmplat cu fondurile deținute de banca centrală afgană în Statele Unite?

Totul este înghețat! Asta, pentru a-i împiedica pe talibani să acceseze activele DAB, Stetele Unite au declarat că au înghețat 9,5 miliarde de dolari în conturi deschise la Federal Reserve și la alte instituții financiare americane.

Cel mai probabil este o cantitatea pe care o pot obține talibanii este una modestă. „Fondurile accesibile talibanilor reprezintă probabil 0,1-0,2% din totalul rezervelor internaționale ale Afganistanului. Nu este mult”, a scris pe twitter Ajmal Ahmady, guvernatorul interimar al DAB.

Câți bani sunt acum în Afganistan?

În seiful băncii din interiorul palatului prezidențial afgan, pe care talibanii îl controlează în prezent, s-au găsit lingouri de aur și monede de argint în valoare de 12,5 milioane de afgani (159 600 de dolari), potrivit raportului auditorului din 2020 privind banca centrală a țării.

Câți bani au talibanii și care sunt sursele lor de venit?

Aproximativ 362 de milioane de dolari în numerar în valută străină se află, de asemenea, în posesia talibanilor, potrivit Reuters, care „constau aproape în întregime în dolari americani și erau ținute la sediile centrale și la sucursalele băncii, precum și la palatul prezidențial”.

Surse de venit? Da, au. Însă nu sunt toate obținute în mod legal.

Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite publicat în iunie, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a finanța „inclusiv traficul de droguri și producția de mac de opiu, extorcarea, sechestrul pentru răscumpărare, exploatarea minerală și veniturile din colectarea de taxe în zonele aflate sub controlul sau influența talibanilor”.

În conformitate cu un raport al Consiliului de Securitate al ONU, această organizație are venituri cuprinse între 300 de milioane de dolari și 1,6 miliarde de dolari pe an.

ONU a subliniat că „sprijinul financiar extern, inclusiv donațiile de la persoane bogate și o rețea de fundații caritabile neguvernamentale, reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă din veniturile talibanilor”.

Talibanii au încercat, de asemenea, să beneficieze de pe urma bogățiilor minerale ale Afganistanului, ONU raportând că, în 2020, „profiturile din sectorul minier le-au adus talibanilor aproximativ 464 de milioane de dolari”.

#prognoze #talibani #afganistan #analiza #fonduri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.