Analiză. Ucraina, după 3 luni de război. „Armata de sperietori” a lui Putin care nu i-a mai speriat pe ucraineni

24 Mai 2022, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2022, 11:35 // Actual //  bani.md

În urmă cu exact 3 luni, pe 24 februarie 2022, din ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina iar în Europa a revenit războiul: unul în toată regula, în care s-au bifat până acum toate ororile pe care europenii nu le-au mai experimentat de mai bine de 77 de ani: invazie terestră a unei ţări, bombardamente, oraşe distruse complet, zeci de mii de civili ucişi, deportări, crime de război, gropi comune. Europa nu a mai cunoscut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul-fulger de 3-4 zile, visat de Moscova, s-a transformat într-o mlaştină în care armata rusă bălteşte deja de 90 zile Iar aceasta ar putea fi singura veste bună care răzbate din acest conflict.

În ziua de 24 februarie 2022, Vladimir Putin ordonat invadarea Ucrainei vecine: sprijiniţi de câteva mii de tancuri şi blindate şi sute de avioane şi elicoptere, cei peste 150 de mii de militari ruşi care au trecut graniţa păreau, la prima vedere, o forţă impresionantă.

Dar „războiul este o interacţiune dinamică între două voinţe”, după cum a descris succint conflictul din Ucraina (parafrazându-l pe strategul militar Carl von Clausewitz) şeful Pentagonului, Mark Milley, în cadrul unei audieri în Congresul SUA.

Războiul din Ucraina a devenit, astfel, interacţiunea dinamică dintre voinţa Kremlinului şi cea a ucrainenilor.

Iar bilanţul, după trei luni de război, arată că monstrul sovietic pe care Putin a încercat să-l resusciteze inclusiv în plan ideologic are mai degrabă nişte picioare (sau şenile) din lut: militarii ruşi nu au încetat să şocheze în toată această perioadă, atât prin modul deficitar în care au dus lupta, cât şi prin acel deja vestit comportament grotesc-abuziv faţă de civili, care a variat de la furturi de frigidere, până la crimele de război comise în zonele ocupate.

Pierderile din Ucraina slăbesc capacitatea de apărare a Rusiei în Extremul Orient

„Este un război cu totul iraţional, din perspectiva artei militare. Încalcă cele mai banale reguli de artă militară pe care le-au dezvoltat militarii şi strategii adevăraţi de-a lungul a mii de ani”, a declarat pentru digi24.ro, Hari Bucur-Marcu, expert internaţional în materie de politici de apărare.

Serviciile de informaţii militare britanice susţin că, după doar 3 luni de război, pierderile Rusiei sunt similare cu cele suferite de URSS în Afganistan.

Blogul Oryx, care se bazează pe informaţii din surse deschise şi care monitorizează şi agreghează toate imaginile făcute publice ce documentează tehnică de luptă distrusă în Ucraina, a însumat în acest fel 3.818 de blindate ruse, din care aproape 700 de tancuri, care au fost distruse, capturate sau abandonate de militarii Moscovei.

În aprilie, Moscova a admis doar că a suferit pierderi semnificative în Ucraina, fără a da cifre exacte.

„Practic, aceste pierderi masive slăbesc foarte mult capacitatea de apărare a Federaţiei Ruse acolo unde este nevoie”, a spus Hari Bucur-Marcu, care a adăugat că NATO este „un inamic inventat”, care nu are niciun scop să invadeze sau să ameninţe teritorial Rusia.

 

În schimb, Federaţia Rusă are nişte ameninţări foarte serioase în Orient: teritorii în dispută cu Japonia şi China. În asemenea condiţii, să îţi epuizezi stocuri de muniţii, de armamente pe care le ai, nu are niciun sens sau noimă, din punct de vedere militar

La începutul lunii mai, Pentagonul a estimat că Rusia a tras peste 2.100 de rachete de precizie (lansate terestru, din aer sau de pe mare) asupra Ucrainei şi, conform ministerului britanic al Apărării, stocul de astfel de muniţii se epuizează.

Nu, aviaţia rusă nu ştie reţeta dobândirii superiorităţii aeriene în Ucraina

Aviaţia rusă s-a remarcat în primele zile ale invaziei mai degrabă prin lipsa ei, în condiţiile în care propaganda Moscovei  prezintă avioanele sale militare drept cel puţin la fel de performante ca cele ale NATO.

Doctrina SUA-NATO, pusă în practică în cele două războaie din Golf şi conflictul din Iugoslavia, s-a bazat pe obţinerea aşa-numitei superiorităţi aeriane. Abia după ce acest deziderat este bifat, în sensul dobândirii controlului aerian asupra ţării atacate şi a distrugerii reţelei de radare şi sisteme antiaeriene, se trece la ofensiva terestră.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

27 Dec. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Dec. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII