Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

09 Oct. 2024, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Oct. 2024, 10:50 // Actual //  MD Bani

Atribuțiile președintelui Moldovei sunt limitate în domeniul Apărării, susține fostul ministru Anatol Şalaru, deşi mai mulți candidați pentru funcția de şef al statului vorbesc despre asigurarea păcii şi evitarea unui pretins război. Ex-oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată la RLIVE TV, că „Maia Sandu nu poate declara război nimănui” și nici nu poate trimite trupele în Transnistria, dacă așa-numita armată de acolo va încerca să recurgă la destabilizări.

Șalaru a mai precizat că acțiunile referitoare la Apărare sunt de competența Parlamentului. În același timp, în opinia sa, orice situație în care Moldova se va pomeni în război ar fi dacă Rusia ne atacă.

„Toată propaganda lor este destinată oamenilor care nu au capacitate de a gândi. Dacă mă întreabă pe mine dacă Republica Moldova se pregătește de război, trebuie să mă întrebe sau eu să întreb: Ce fel de război? De apărare? Da, dacă Rusia vrea să atace Republica Moldova, trebuie să ne pregătim de acest război. În rest, în ce fel de război ne poate atrage Maia Sandu? Să meargă să ajute armata ucraineană împotriva Rusiei? Nu va face niciodată, pentru că suntem stat neutru. Maia Sandu nu a permis tranzitarea unor haine antiglonț pe teritoriul Republicii Moldova spre Ucraina.

Maia Sandu nu are competența de a declara război. Nu are competența de a trimite armata nici împotriva Transnistriei, dacă armata din Transnistria vrea să ne atace, pentru că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Doar Parlamentul poate lua această decizie. (…)”, a conchis fostul șef al Apărării Moldovei.

După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova a devenit ținta propagandei, mai mulți actori pro-ruși invocând faptul că țara s-ar pregăti de război. Autoritățile și experții au infirmat de mai multe ori falsuri apărute în spațiul public și au punctat că unicul pericol sunt destabilizările și atacurile hibride.

În februarie 2023, șefa statului anunța despre dejucarea unei lovituri de stat, care ar fi fost pregătită de forțe pro-ruse. Un an mai târziu, în spațiul public apăruse informații despre congresul de la Tiraspol, vehiculându-se că liderii separatiști ar urma să ceară aderarea la Rusia. Într-un final, aceștia s-au limitat la o declarație, prin care cereau sprijin de la Moscova.

Pe de altă parte, după începutul agresiuni ruse în Ucraina, în spațiul public s-a vehiculat mult despre faptul că dacă trupele ruse ajung la Odesa, Republica Moldova riscă să fie atacată. Totodată, în decembrie 2023 autoritățile de la Chișinău au achiziționat un radar, pentru a identifica obiectele periculoase care ne încalcă spațiul aerian.

Realitatea Live

15 Nov. 2025, 07:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2025, 07:55 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII