Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

Atribuțiile președintelui Moldovei sunt limitate în domeniul Apărării, susține fostul ministru Anatol Şalaru, deşi mai mulți candidați pentru funcția de şef al statului vorbesc despre asigurarea păcii şi evitarea unui pretins război. Ex-oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată la RLIVE TV, că „Maia Sandu nu poate declara război nimănui” și nici nu poate trimite trupele în Transnistria, dacă așa-numita armată de acolo va încerca să recurgă la destabilizări.

Șalaru a mai precizat că acțiunile referitoare la Apărare sunt de competența Parlamentului. În același timp, în opinia sa, orice situație în care Moldova se va pomeni în război ar fi dacă Rusia ne atacă.

„Toată propaganda lor este destinată oamenilor care nu au capacitate de a gândi. Dacă mă întreabă pe mine dacă Republica Moldova se pregătește de război, trebuie să mă întrebe sau eu să întreb: Ce fel de război? De apărare? Da, dacă Rusia vrea să atace Republica Moldova, trebuie să ne pregătim de acest război. În rest, în ce fel de război ne poate atrage Maia Sandu? Să meargă să ajute armata ucraineană împotriva Rusiei? Nu va face niciodată, pentru că suntem stat neutru. Maia Sandu nu a permis tranzitarea unor haine antiglonț pe teritoriul Republicii Moldova spre Ucraina.

Maia Sandu nu are competența de a declara război. Nu are competența de a trimite armata nici împotriva Transnistriei, dacă armata din Transnistria vrea să ne atace, pentru că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Doar Parlamentul poate lua această decizie. (…)”, a conchis fostul șef al Apărării Moldovei.

După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova a devenit ținta propagandei, mai mulți actori pro-ruși invocând faptul că țara s-ar pregăti de război. Autoritățile și experții au infirmat de mai multe ori falsuri apărute în spațiul public și au punctat că unicul pericol sunt destabilizările și atacurile hibride.

În februarie 2023, șefa statului anunța despre dejucarea unei lovituri de stat, care ar fi fost pregătită de forțe pro-ruse. Un an mai târziu, în spațiul public apăruse informații despre congresul de la Tiraspol, vehiculându-se că liderii separatiști ar urma să ceară aderarea la Rusia. Într-un final, aceștia s-au limitat la o declarație, prin care cereau sprijin de la Moscova.

Pe de altă parte, după începutul agresiuni ruse în Ucraina, în spațiul public s-a vehiculat mult despre faptul că dacă trupele ruse ajung la Odesa, Republica Moldova riscă să fie atacată. Totodată, în decembrie 2023 autoritățile de la Chișinău au achiziționat un radar, pentru a identifica obiectele periculoase care ne încalcă spațiul aerian.

#salaru #alegeri #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.