Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

Atribuțiile președintelui Moldovei sunt limitate în domeniul Apărării, susține fostul ministru Anatol Şalaru, deşi mai mulți candidați pentru funcția de şef al statului vorbesc despre asigurarea păcii şi evitarea unui pretins război. Ex-oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată la RLIVE TV, că „Maia Sandu nu poate declara război nimănui” și nici nu poate trimite trupele în Transnistria, dacă așa-numita armată de acolo va încerca să recurgă la destabilizări.

Șalaru a mai precizat că acțiunile referitoare la Apărare sunt de competența Parlamentului. În același timp, în opinia sa, orice situație în care Moldova se va pomeni în război ar fi dacă Rusia ne atacă.

„Toată propaganda lor este destinată oamenilor care nu au capacitate de a gândi. Dacă mă întreabă pe mine dacă Republica Moldova se pregătește de război, trebuie să mă întrebe sau eu să întreb: Ce fel de război? De apărare? Da, dacă Rusia vrea să atace Republica Moldova, trebuie să ne pregătim de acest război. În rest, în ce fel de război ne poate atrage Maia Sandu? Să meargă să ajute armata ucraineană împotriva Rusiei? Nu va face niciodată, pentru că suntem stat neutru. Maia Sandu nu a permis tranzitarea unor haine antiglonț pe teritoriul Republicii Moldova spre Ucraina.

Maia Sandu nu are competența de a declara război. Nu are competența de a trimite armata nici împotriva Transnistriei, dacă armata din Transnistria vrea să ne atace, pentru că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Doar Parlamentul poate lua această decizie. (…)”, a conchis fostul șef al Apărării Moldovei.

După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova a devenit ținta propagandei, mai mulți actori pro-ruși invocând faptul că țara s-ar pregăti de război. Autoritățile și experții au infirmat de mai multe ori falsuri apărute în spațiul public și au punctat că unicul pericol sunt destabilizările și atacurile hibride.

În februarie 2023, șefa statului anunța despre dejucarea unei lovituri de stat, care ar fi fost pregătită de forțe pro-ruse. Un an mai târziu, în spațiul public apăruse informații despre congresul de la Tiraspol, vehiculându-se că liderii separatiști ar urma să ceară aderarea la Rusia. Într-un final, aceștia s-au limitat la o declarație, prin care cereau sprijin de la Moscova.

Pe de altă parte, după începutul agresiuni ruse în Ucraina, în spațiul public s-a vehiculat mult despre faptul că dacă trupele ruse ajung la Odesa, Republica Moldova riscă să fie atacată. Totodată, în decembrie 2023 autoritățile de la Chișinău au achiziționat un radar, pentru a identifica obiectele periculoase care ne încalcă spațiul aerian.

#salaru #alegeri #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.