Andrei Năstase - Portret de candidat

Fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, după o pauză de politică, a decis în acest an să intre în cursa pentru prezidențiale. S-a născut pe 6 august 1975, în satul Mîndrești, raionul Telenești. Năstase este căsătorit și are trei copii. Vorbește limba română, rusă și engleza.

Andrei Năstase și-a făcut studiile la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România, facultatea de istorie, iar din 1993 și până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Până în anul 2000, Năstase a lucrat ca procuror la Procuratura Transporturi Chișinău, iar ulterior a fost numit în funcția de director adjunct al Întreprinderii Mixte moldo-germane „Air Moldova S.R.L.” Are licență de avocat din 2002. La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie, jurnaliști, juriști, politologi, ambasadori, a participat la înființarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr. În același an s-a alăturat Partidului Forța Poporului, redenumit ulterior în Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”. Năstase a fost ales în calitate de președinte. La alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului din 2018, după ce s-a clasat al doilea în primul tur cu 32,1%, Năstase a obținut 52,57% din numărul total de voturi în turul doi, învingându-l pe Ion Ceban (47,43%). Cu toate acestea, la 19 iunie 2018, alegerile au fost declarate nule pe motiv că ambii candidați au încălcat tăcerea electorală în ziua alegerilor, contrar prevederilor Codului electoral. În 2019, după criza constituțională din Republica Moldova, care a dus la plecarea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, Curtea de Apel Chișinău a validat mandatul lui Andrei Năstase, anulând hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău care a anulat alegerile locale din 2018.

În 2019, Năstase a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a x-a. În același an, politicianul renunță la mandatul de parlamentar și trece în Guvernul Sandu, deținând funcția de ministru al Afacerilor Interne. După funcția de ministru, Năstase a ajuns în Consiliul Municipal Chișinău în calitate de consilier. În anul 2022, politicianul s-a retras din politică și inclusiv din partidul fondat de acesta. A revenit în 2024 pe arena politică de la Chișinău, când a anunțat că va candida la prezidențiale.

În declarația pe avere și interese personale depusă la CEC, Năstase indică că a ridicat în 2023 peste 53.000 de euro salariu de la o companie germană, fără a menționa denumirea acesteia. O sumă similară ar fi ridicat și soția politicianului de la aceeași companie. Năstase a mai ridicat și 1.000 de lei românești drept remunerare pentru activitatea sa la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De la Primăria Municipiului Chișinău, în 2023, politicianul a ridicat o indemnizație de aproape 3.000 de lei. Are șase terenuri, toate prin contract de donație obținute. Are două case de locuit, una de 156 m.p., iar alta de 77, la fel primite drept donație.

Andrei Năstase are două apartamente mici, care nu depășesc 35 m.p. În declarația sa, politicianul indică și două garajuri pe care le-a cumpărat în 2023 pentru suma de 40.000 de euro cumulativ. Năstase are un automobil fabricat în 2018, pe care l-a cumpărat cu 41.750 de euro. Marca mașinii nu a fost indicată. Andrei Năstare are datorii de 600.000 de euro la o bancă în Germania, scadent la 2027 și 2032.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Andrei Nastase #candidat independent #alegeri prezidentiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est cu afaceri și în Republica Moldova, a încheiat anul 2025 cu un profit net în scădere cu 27%, până la aproximativ 3 miliarde de lei românești, în timp ce veniturile au crescut ușor, cu 2%. În același timp, compania a realizat investiții la un nivel record, de aproape 7,8 miliarde de lei românești, direcționate în special către proiectele strategice din cadrul Strategiei 2030.

Potrivit companiei, scăderea profitului a fost determinată în principal de ajustări de depreciere legate de obligațiile de abandonare a unor active și de creșterea impozitării în segmentul de Explorare și Producție. Rezultatul din exploatare ajustat (CCA, fără elemente speciale) a scăzut cu 10%, până la circa 5,2 miliarde de lei româneltu. Cu toate acestea, contribuția totală la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a rămas ridicată, la aproximativ 16 miliarde de lei românești.

Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat că rezultatele arată reziliența modelului integrat de afaceri al companiei, într-un context de piață volatil. „2025 a fost un an important pentru implementarea Strategiei 2030, an în care am obținut rezultate tangibile pentru toate proiectele noastre strategice, susținute de investiții de aproximativ 7,8 miliarde lei. Într-o piață volatilă, rezultatele noastre au evidențiat reziliența modelului de afaceri integrat, performanța activităților din downstream compensând parțial impactul prețurilor mai mici ale țițeiului”, a afirmat aceasta.

Pe segmente de activitate, în Explorare și Producție, rezultatul operațional ajustat a scăzut cu 27%, pe fondul prețurilor și volumelor mai mici de țiței, iar producția totală s-a redus cu 4%, la 104,5 mii barili echivalent petrol pe zi. În Rafinare și Marketing, rezultatul operațional ajustat a rămas stabil, în timp ce marja de rafinare a crescut semnificativ, cu 35%. În segmentul Gaze și Energie, rezultatul operațional a fost apropiat de cel din anul precedent, iar vânzările de gaze naturale au crescut cu 12%, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.