Andrei Năstase - Portret de candidat

Fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, după o pauză de politică, a decis în acest an să intre în cursa pentru prezidențiale. S-a născut pe 6 august 1975, în satul Mîndrești, raionul Telenești. Năstase este căsătorit și are trei copii. Vorbește limba română, rusă și engleza.

Andrei Năstase și-a făcut studiile la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România, facultatea de istorie, iar din 1993 și până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Până în anul 2000, Năstase a lucrat ca procuror la Procuratura Transporturi Chișinău, iar ulterior a fost numit în funcția de director adjunct al Întreprinderii Mixte moldo-germane „Air Moldova S.R.L.” Are licență de avocat din 2002. La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie, jurnaliști, juriști, politologi, ambasadori, a participat la înființarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr. În același an s-a alăturat Partidului Forța Poporului, redenumit ulterior în Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”. Năstase a fost ales în calitate de președinte. La alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului din 2018, după ce s-a clasat al doilea în primul tur cu 32,1%, Năstase a obținut 52,57% din numărul total de voturi în turul doi, învingându-l pe Ion Ceban (47,43%). Cu toate acestea, la 19 iunie 2018, alegerile au fost declarate nule pe motiv că ambii candidați au încălcat tăcerea electorală în ziua alegerilor, contrar prevederilor Codului electoral. În 2019, după criza constituțională din Republica Moldova, care a dus la plecarea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, Curtea de Apel Chișinău a validat mandatul lui Andrei Năstase, anulând hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău care a anulat alegerile locale din 2018.

În 2019, Năstase a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a x-a. În același an, politicianul renunță la mandatul de parlamentar și trece în Guvernul Sandu, deținând funcția de ministru al Afacerilor Interne. După funcția de ministru, Năstase a ajuns în Consiliul Municipal Chișinău în calitate de consilier. În anul 2022, politicianul s-a retras din politică și inclusiv din partidul fondat de acesta. A revenit în 2024 pe arena politică de la Chișinău, când a anunțat că va candida la prezidențiale.

În declarația pe avere și interese personale depusă la CEC, Năstase indică că a ridicat în 2023 peste 53.000 de euro salariu de la o companie germană, fără a menționa denumirea acesteia. O sumă similară ar fi ridicat și soția politicianului de la aceeași companie. Năstase a mai ridicat și 1.000 de lei românești drept remunerare pentru activitatea sa la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De la Primăria Municipiului Chișinău, în 2023, politicianul a ridicat o indemnizație de aproape 3.000 de lei. Are șase terenuri, toate prin contract de donație obținute. Are două case de locuit, una de 156 m.p., iar alta de 77, la fel primite drept donație.

Andrei Năstase are două apartamente mici, care nu depășesc 35 m.p. În declarația sa, politicianul indică și două garajuri pe care le-a cumpărat în 2023 pentru suma de 40.000 de euro cumulativ. Năstase are un automobil fabricat în 2018, pe care l-a cumpărat cu 41.750 de euro. Marca mașinii nu a fost indicată. Andrei Năstare are datorii de 600.000 de euro la o bancă în Germania, scadent la 2027 și 2032.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Andrei Nastase #candidat independent #alegeri prezidentiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.