ANRE și-a umflat conturile! A contabilizat un profit de 62 de milioane de lei în 2025

ANRE a încheiat anul 2025 cu un profit net de peste 62 de milioane de lei, după ce în anul precedent instituția înregistrase o pierdere de peste 13 milioane de lei, arată raportul financiar al autorității de reglementare.

Potrivit documentului, profitul net al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a ajuns la 62,1 milioane de lei, ceea ce a dus capitalul propriu al instituției la aproape 105 milioane de lei, de peste două ori mai mult decât la sfârșitul anului 2024.

Veniturile din activitatea operațională au crescut spectaculos, de la 123,8 milioane de lei la 209,7 milioane de lei, în timp ce cheltuielile administrative au urcat într-un ritm mult mai lent, de la 137,8 milioane de lei la 149 milioane de lei. Astfel, ANRE a trecut de la o pierdere operațională de 14 milioane de lei la un profit operațional de peste 60,7 milioane de lei.

În ceea ce privește disponibilitățile bănești, dacă la începutul anului instituția avea în conturi doar circa 175 de mii de lei, la sfârșitul lui 2025 soldul numerarului și al conturilor bancare a ajuns la aproape 43 de milioane de lei.

Raportul arată că ANRE a încasat în 2025 peste 209 milioane de lei din plățile regulatorii achitate de companiile din sectorul energetic și al utilităților. Cele mai mari contribuții au venit din sectorul energiei electrice – 87,7 milioane de lei, sectorul gazelor naturale – 75 milioane de lei și sectorul produselor petroliere – 34,6 milioane de lei.

În paralel, cheltuielile instituției au ajuns la aproape 149 milioane de lei. Cea mai mare parte a acestora, peste 130,8 milioane de lei, a fost destinată cheltuielilor cu personalul. Numărul mediu al angajaților ANRE a constituit 151 persoane, iar la sfârșitul anului instituția avea 158 de angajați.

Documentul mai relevă că ANRE administra la sfârșitul anului garanții financiare de aproape 18,9 milioane de lei depuse de investitori interesați de proiecte de energie regenerabilă. Aceste sume sunt utilizate pentru a garanta realizarea proiectelor de producere a energiei verzi și sunt restituite investitorilor care își respectă obligațiile asumate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #profit #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.