Mortalitatea infantilă în Moldova, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Stamate: „Depășim de trei ori media UE”

03 Iun. 2026, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 16:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Rata mortalității infantile înregistrează în Moldova o tendință alarmantă de creștere și depășește cu mult cea din state Uniunii Europene. Despre aceasta a vorbit fosta deputată PAS și fondatoarea Mișcării Civice „Construim inCREDere”, Olesea Stamate, la Exclusiv TV.

Potrivit datelor prezentate de Stamate, în 2024 rata mortalității infantile a ajuns la 11,8 decese la mia de născuți vii, față de 8,7 în 2020 — cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. În cifre absolute, anul trecut au decedat 279 de copii înainte de a împlini vârsta de un an, spune Stamate.

„Avem o rată foarte înaltă. Este de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Acest indicator este luat drept unul esențial în evaluarea nivelului de dezvoltare al societății de către toate organizațiile internaționale. Hans Rosling, în lucrarea sa ”Factfulness”, îl numește ”indicatorul suprem” al funcționării unui stat, sau termometrul societății”, spune Olesea Stamate.

Ea avertizează că există o contradicție evidentă între reformele anunțate de autorități și realitatea cifrelor: „Atât timp cât anunțăm reforme, echipamente moderne și integrare europeană în toate sectoarele, iar indicatorii arată un alt tablou, este normal să ne întrebăm ce se întâmplă.”

Stamate solicită guvernării să ofere răspunsuri clare la trei întrebări esențiale: care sunt cauzele acestei creșteri, unde se situează problemele sistemului și ce măsuri concrete urmează să fie adoptate.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova, în anul 2024, rata mortalității infantile fost de 11,8 % față de 10% în anul 2023. În statele UE cifra este de peste trei ori mai mică, fiind de până la 3,5%. Principalele cauze sunt afecțiunile din perioada perinatală (complicații la naștere, prematuritate severă) și malformațiile congenitale. Potrivit UNICEF, aproximativ 20-25% din aceste decese ar putea fi prevenite prin măsuri medicale timpurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.