Mortalitatea infantilă în Moldova, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Stamate: „Depășim de trei ori media UE”

Rata mortalității infantile înregistrează în Moldova o tendință alarmantă de creștere și depășește cu mult cea din state Uniunii Europene. Despre aceasta a vorbit fosta deputată PAS și fondatoarea Mișcării Civice „Construim inCREDere”, Olesea Stamate, la Exclusiv TV.

Potrivit datelor prezentate de Stamate, în 2024 rata mortalității infantile a ajuns la 11,8 decese la mia de născuți vii, față de 8,7 în 2020 — cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. În cifre absolute, anul trecut au decedat 279 de copii înainte de a împlini vârsta de un an, spune Stamate.

„Avem o rată foarte înaltă. Este de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Acest indicator este luat drept unul esențial în evaluarea nivelului de dezvoltare al societății de către toate organizațiile internaționale. Hans Rosling, în lucrarea sa ”Factfulness”, îl numește ”indicatorul suprem” al funcționării unui stat, sau termometrul societății”, spune Olesea Stamate.

Ea avertizează că există o contradicție evidentă între reformele anunțate de autorități și realitatea cifrelor: „Atât timp cât anunțăm reforme, echipamente moderne și integrare europeană în toate sectoarele, iar indicatorii arată un alt tablou, este normal să ne întrebăm ce se întâmplă.”

Stamate solicită guvernării să ofere răspunsuri clare la trei întrebări esențiale: care sunt cauzele acestei creșteri, unde se situează problemele sistemului și ce măsuri concrete urmează să fie adoptate.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova, în anul 2024, rata mortalității infantile fost de 11,8 % față de 10% în anul 2023. În statele UE cifra este de peste trei ori mai mică, fiind de până la 3,5%. Principalele cauze sunt afecțiunile din perioada perinatală (complicații la naștere, prematuritate severă) și malformațiile congenitale. Potrivit UNICEF, aproximativ 20-25% din aceste decese ar putea fi prevenite prin măsuri medicale timpurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortalitate infantilă #olesea stamate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.