BERD reduce prognoza pentru Moldova: războiul și energia scumpă lovesc economia

Economia Republicii Moldova va continua să crească modest în următorii ani, însă riscurile legate de inflație, energie și presiunile asupra bugetului rămân ridicate, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în noul raport „Regional Economic Prospects”. BERD estimează o creștere economică de 2,8% pentru Moldova în 2026, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de estimarea anterioară din februarie. Pentru anul 2027 este păstrată prognoza de 3,5%.

Potrivit raportului, creșterea economică din 2025 a fost susținută în special de agricultură, construcții și sectorul IT&C, precum și de investițiile puternice. În același timp însă, importurile au crescut semnificativ, ceea ce a dus la adâncirea deficitului de cont curent.

Experții BERD arată că economia moldovenească este afectată de șocurile energetice și de riscurile de încetinire economică provocate de conflictul din Orientul Mijlociu și de volatilitatea piețelor internaționale. Instituția avertizează că noile scumpiri la energie ar putea alimenta din nou inflația și ar putea încetini creșterea economică.

Raportul atrage atenția că inflația revine în creștere. După ce a coborât la 4,9% în decembrie 2025, rata inflației a urcat din nou la 5,8% în martie 2026. La nivel regional, inflația medie în statele unde activează BERD a ajuns la 6,4% în aprilie 2026, alimentată în principal de scumpirea energiei și alimentelor.

BERD estimează și o deteriorare a situației fiscale în Republica Moldova. Deficitul bugetar este prognozat să crească de la 4% din PIB în 2025 la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de energie. Instituția precizează că aceste costuri sunt acoperite în mare parte prin sprijin extern concesional.

Banca mai subliniază că sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru securitatea energetică a Moldovei a continuat și la începutul anului 2026 și va avea în continuare un rol esențial pentru menținerea stabilității economice.

În același timp, Republica Moldova este inclusă de BERD printre economiile cele mai expuse efectelor conflictelor și crizei energetice, din cauza dependenței de importurile energetice și a vulnerabilităților fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza economica #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.