Antreprenoriatul social - oportunități pentru categoriile defavorizate ale populației

Antreprenoriatul social a cunoscut o dezvoltare accelerată la nivel internațional şi în mai multe state ale Uniunii Europene, însă este un concept relativ nou pentru țara noastră. Republica Moldova și-a asumat un astfel de angajament în contextul Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a declarat Dinu Manole, manager proiect Academia de Administrare Publică, în cadrul Webinarului „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități”.

În Europa 2,8 milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, reprezentând 10% din totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană. Or, antreprenoriatul social în Moldova a fost dezvoltat în baza experiențelor țărilor europene și este un concept relativ nou pentru țara noastră, aflat la un stadiu incipient de dezvoltare.

Cea mai mare parte a afacerilor sociale au fost dezvoltate cu sprijinul comunității de donatori, de la organizații donatoare individuale la agenții internaționale de dezvoltare, cum ar fi: Ambasada Austriei, Fundația Est Europeană, Ambasada Suediei, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare, GIZ – Agenția Germană pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD, USAID, FHI360, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ș.a. Mulți dintre donatori oferă sprijin pentru o perioadă de câțiva ani pentru programele și proiectele derulate de ONC-uri. Există inițiative de dezvoltare de întreprinderi sociale și prin fonduri de cooperare transfrontalieră România – R. Moldova finanțate de către Comisia Europeană prin ministerele de resort din România”, a opinat Dinu Manole.

O întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege. În Republica Moldova pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.

Manole a concluzionat că în prezent atribuirea statutului de întreprindere socială și de inserție nu se realizează la momentul constituirii persoanei juridice și înregistrării acesteia, chiar dacă fondatorii ar avea o asemenea intenție și motivație.

Evenimentul „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități” face parte din campania inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#antreprenoriat social #Afaceri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.