Antreprenoriatul social - oportunități pentru categoriile defavorizate ale populației

Antreprenoriatul social a cunoscut o dezvoltare accelerată la nivel internațional şi în mai multe state ale Uniunii Europene, însă este un concept relativ nou pentru țara noastră. Republica Moldova și-a asumat un astfel de angajament în contextul Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a declarat Dinu Manole, manager proiect Academia de Administrare Publică, în cadrul Webinarului „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități”.

În Europa 2,8 milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, reprezentând 10% din totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană. Or, antreprenoriatul social în Moldova a fost dezvoltat în baza experiențelor țărilor europene și este un concept relativ nou pentru țara noastră, aflat la un stadiu incipient de dezvoltare.

Cea mai mare parte a afacerilor sociale au fost dezvoltate cu sprijinul comunității de donatori, de la organizații donatoare individuale la agenții internaționale de dezvoltare, cum ar fi: Ambasada Austriei, Fundația Est Europeană, Ambasada Suediei, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare, GIZ – Agenția Germană pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD, USAID, FHI360, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ș.a. Mulți dintre donatori oferă sprijin pentru o perioadă de câțiva ani pentru programele și proiectele derulate de ONC-uri. Există inițiative de dezvoltare de întreprinderi sociale și prin fonduri de cooperare transfrontalieră România – R. Moldova finanțate de către Comisia Europeană prin ministerele de resort din România”, a opinat Dinu Manole.

O întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege. În Republica Moldova pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.

Manole a concluzionat că în prezent atribuirea statutului de întreprindere socială și de inserție nu se realizează la momentul constituirii persoanei juridice și înregistrării acesteia, chiar dacă fondatorii ar avea o asemenea intenție și motivație.

Evenimentul „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități” face parte din campania inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#antreprenoriat social #Afaceri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova