Antreprenoriatul social - oportunități pentru categoriile defavorizate ale populației

Antreprenoriatul social a cunoscut o dezvoltare accelerată la nivel internațional şi în mai multe state ale Uniunii Europene, însă este un concept relativ nou pentru țara noastră. Republica Moldova și-a asumat un astfel de angajament în contextul Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a declarat Dinu Manole, manager proiect Academia de Administrare Publică, în cadrul Webinarului „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități”.

În Europa 2,8 milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, reprezentând 10% din totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană. Or, antreprenoriatul social în Moldova a fost dezvoltat în baza experiențelor țărilor europene și este un concept relativ nou pentru țara noastră, aflat la un stadiu incipient de dezvoltare.

Cea mai mare parte a afacerilor sociale au fost dezvoltate cu sprijinul comunității de donatori, de la organizații donatoare individuale la agenții internaționale de dezvoltare, cum ar fi: Ambasada Austriei, Fundația Est Europeană, Ambasada Suediei, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare, GIZ – Agenția Germană pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD, USAID, FHI360, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ș.a. Mulți dintre donatori oferă sprijin pentru o perioadă de câțiva ani pentru programele și proiectele derulate de ONC-uri. Există inițiative de dezvoltare de întreprinderi sociale și prin fonduri de cooperare transfrontalieră România – R. Moldova finanțate de către Comisia Europeană prin ministerele de resort din România”, a opinat Dinu Manole.

O întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege. În Republica Moldova pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.

Manole a concluzionat că în prezent atribuirea statutului de întreprindere socială și de inserție nu se realizează la momentul constituirii persoanei juridice și înregistrării acesteia, chiar dacă fondatorii ar avea o asemenea intenție și motivație.

Evenimentul „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități” face parte din campania inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#antreprenoriat social #Afaceri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament