Anul 2023: Recuperare economică fragilă și perspective incerte

Chiar dacă anul 2023 a fost privit ca un an de recuperare economică, realitatea este că această revenire a fost mai lentă și mai fragilă decât se anticipa inițial. Expertul în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, oferă o perspectivă detaliată asupra situației economice a Republicii Moldova în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 29 decembrie.

Creșterea modestă a PIB-ului, dar recuperare ragilă

Potrivit lui Ioniță, se estimează că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va înregistra o creștere modestă de 2% în 2023. Totuși, această cifră nu reflectă o adevărată creștere economică, ci mai degrabă o recuperare din scăderile anterioare. PIB-ul a avut fluctuații semnificative în ultimii ani, variind de la o scădere de 8,3% în 2020 la o creștere impresionantă de 13,9% în 2021. În 2022, a urmat din nou o scădere de 5,9%, iar acum, în 2023, economia începe să-și revină.

Calculat în raport cu situația din 1989, PIB-ul Republicii Moldova se situează la doar 74,8% din nivelul înregistrat în acea perioadă. Comparativ, regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu o situație și mai gravă, având un PIB de doar 32,3% din nivelul din 1989.

Salarii în creștere, dar puterea de cumpărare stagnează

Ioniță menționează că salariile au înregistrat o creștere atât nominală, cât și reală în 2023. Cu toate acestea, inflația în scădere a compensat parțial această creștere. Se estimează că salariul mediu va atinge 12,450 de lei în 2023, ceea ce reprezintă o recuperare față de scăderile din anii anteriori. În 2020, a fost înregistrată o creștere salarială de 9,4%, dar în 2021 a scăzut cu 0,8%, iar în 2022 a înregistrat o descreștere semnificativă de 10,7%.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că această creștere a salariilor nu trebuie confundată cu o adevărată creștere economică, ci mai degrabă cu o recuperare. Puterea de cumpărare a salariilor în 2023 este estimată a fi similară cu cea din 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu este prognozat să fie de 7,011 lei în acest an, având în vedere o putere de cumpărare mai mare, dar și costuri de viață mai ridicate.

Inflație și recuperare sectorială

Ioniță subliniază că inflația a reprezentat un factor semnificativ în economia moldovenească, atingând până la 34% anual în trimestrul III din 2022, cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2023 se preconizează o scădere semnificativă a inflației la 5,4%. Analistul evidențiază că prețurile au crescut, dar cu un ritm mai lent față de trimestrul IV din 2022.

În ceea ce privește sectorul agricol, Ioniță prognozează o creștere de 27% în acest an, recuperând parțial dezastrul înregistrat în 2020. Cu toate acestea, subliniază că agricultura nu va atinge nivelul din 2021, iar recuperarea este mai slabă decât căderea precedentă. În industrie, se preconizează o creștere de 5% în 2023, apropiindu-se de nivelul din 2019.

Construcții și transport – O realitate fragilă

Rama construcțiilor, potrivit analizei, se confruntă cu o scădere de 20% în 2023, plasând sectorul sub nivelul din 2015. Ioniță avertizează că, fără intervenții adecvate, această ramură vitală risca să se piardă ireversibil.

Sectorul transporturilor a fost puternic afectat în 2020, dar acum se recuperează. Transportul aerian a cunoscut o scădere a pasagerilor, iar chiar și cu revenirea călătoriilor aeriene, numărul pasagerilor rămâne sub nivelul pre-pandemic.

În ceea ce privește transportul de mărfuri, volumul a atins 7,9 miliarde de tone în 2022 și este în scădere la 7,5 miliarde de tone în 2023, reflectând nivelul mai scăzut al producției agricole și industriale.

Exportul Moldovei: Serviciile în locul bunurilor

Ioniță remarcă că exportul de bunuri din Republica Moldova va înregistra o scădere cu cel puțin 300 de milioane de dolari în 2023, coborând de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 4 miliarde de dolari în acest an. În schimb, exportul de servicii, în special din domeniul IT și BSS, înregistrează o creștere constantă, ajungând la 3 miliarde de dolari în 2023. Se anticipă că exportul de servicii va depăși exportul de bunuri în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.