Anul 2023: Recuperare economică fragilă și perspective incerte

31 Dec. 2023, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 11:05 // Actual //  bani.md

Chiar dacă anul 2023 a fost privit ca un an de recuperare economică, realitatea este că această revenire a fost mai lentă și mai fragilă decât se anticipa inițial. Expertul în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, oferă o perspectivă detaliată asupra situației economice a Republicii Moldova în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 29 decembrie.

Creșterea modestă a PIB-ului, dar recuperare ragilă

Potrivit lui Ioniță, se estimează că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va înregistra o creștere modestă de 2% în 2023. Totuși, această cifră nu reflectă o adevărată creștere economică, ci mai degrabă o recuperare din scăderile anterioare. PIB-ul a avut fluctuații semnificative în ultimii ani, variind de la o scădere de 8,3% în 2020 la o creștere impresionantă de 13,9% în 2021. În 2022, a urmat din nou o scădere de 5,9%, iar acum, în 2023, economia începe să-și revină.

Calculat în raport cu situația din 1989, PIB-ul Republicii Moldova se situează la doar 74,8% din nivelul înregistrat în acea perioadă. Comparativ, regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu o situație și mai gravă, având un PIB de doar 32,3% din nivelul din 1989.

Salarii în creștere, dar puterea de cumpărare stagnează

Ioniță menționează că salariile au înregistrat o creștere atât nominală, cât și reală în 2023. Cu toate acestea, inflația în scădere a compensat parțial această creștere. Se estimează că salariul mediu va atinge 12,450 de lei în 2023, ceea ce reprezintă o recuperare față de scăderile din anii anteriori. În 2020, a fost înregistrată o creștere salarială de 9,4%, dar în 2021 a scăzut cu 0,8%, iar în 2022 a înregistrat o descreștere semnificativă de 10,7%.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că această creștere a salariilor nu trebuie confundată cu o adevărată creștere economică, ci mai degrabă cu o recuperare. Puterea de cumpărare a salariilor în 2023 este estimată a fi similară cu cea din 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu este prognozat să fie de 7,011 lei în acest an, având în vedere o putere de cumpărare mai mare, dar și costuri de viață mai ridicate.

Inflație și recuperare sectorială

Ioniță subliniază că inflația a reprezentat un factor semnificativ în economia moldovenească, atingând până la 34% anual în trimestrul III din 2022, cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2023 se preconizează o scădere semnificativă a inflației la 5,4%. Analistul evidențiază că prețurile au crescut, dar cu un ritm mai lent față de trimestrul IV din 2022.

În ceea ce privește sectorul agricol, Ioniță prognozează o creștere de 27% în acest an, recuperând parțial dezastrul înregistrat în 2020. Cu toate acestea, subliniază că agricultura nu va atinge nivelul din 2021, iar recuperarea este mai slabă decât căderea precedentă. În industrie, se preconizează o creștere de 5% în 2023, apropiindu-se de nivelul din 2019.

Construcții și transport – O realitate fragilă

Rama construcțiilor, potrivit analizei, se confruntă cu o scădere de 20% în 2023, plasând sectorul sub nivelul din 2015. Ioniță avertizează că, fără intervenții adecvate, această ramură vitală risca să se piardă ireversibil.

Sectorul transporturilor a fost puternic afectat în 2020, dar acum se recuperează. Transportul aerian a cunoscut o scădere a pasagerilor, iar chiar și cu revenirea călătoriilor aeriene, numărul pasagerilor rămâne sub nivelul pre-pandemic.

În ceea ce privește transportul de mărfuri, volumul a atins 7,9 miliarde de tone în 2022 și este în scădere la 7,5 miliarde de tone în 2023, reflectând nivelul mai scăzut al producției agricole și industriale.

Exportul Moldovei: Serviciile în locul bunurilor

Ioniță remarcă că exportul de bunuri din Republica Moldova va înregistra o scădere cu cel puțin 300 de milioane de dolari în 2023, coborând de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 4 miliarde de dolari în acest an. În schimb, exportul de servicii, în special din domeniul IT și BSS, înregistrează o creștere constantă, ajungând la 3 miliarde de dolari în 2023. Se anticipă că exportul de servicii va depăși exportul de bunuri în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Sept. 2026, 18:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 18:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Stas Madan critică modul în care guvernarea PAS a gestionat tentativa de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină și a amintit că tocmai actuala majoritate a introdus cota redusă de 8%, aplicată di  1 ianuarie 2025. Potrivit economistului, problema principală nu a fost neapărat intenția de revenire la cota standard de 20%, ci lipsa unei explicații cu privire la motivele măsurii și a unei alternative de sprijin.

„Tare interesant talentul celor din PAS de a se împușca cu propriile lor arme”, a comentat Madan, referindu-se la dezbaterea cu privire la TVA aplicată principalelor produse de igienă pentru femei.

Economistul atrage atenția că, deși din unele reacții publice s-ar fi putut înțelege că facilitatea fiscală există de mult timp, aceasta este relativ recentă. Cota redusă de TVA de 8% a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025 și a fost introdusă în Codul fiscal chiar în perioada guvernării PAS.

Potrivit lui Madan, inițiativa i-a aparținut deputatei Doina Gherman și își are originea în politica fiscală discutată în 2023. În cadrul proiectului nr. 205/2023, Gherman a depus, la 6 iulie 2023, un amendament care prevedea aplicarea cotei de 8% pentru tampoanele igienice, absorbantele și tampoanele interne pentru femei, precum și pentru cupele menstruale.

Guvernul de la acea vreme nu s-a opus principiului cotei reduse. Madan amintește că, în avizul din 19 iulie 2023, Executivul a acceptat parțial amendamentul cu privire la aplicarea TVA de 8% pentru produsele de igienă feminină, stabilindu-se  însă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și cu ajustarea la formulările tehnice și clasificarea tarifară.

Economistul consideră că problema actualei tentative de revenire la TVA de 20% nu constă neapărat în măsura fiscală propriu-zisă.

„Problema este că nu a fost prezentat niciun argument explicit de ce și nici o alternativă de suport”, afirmă Madan.

Mai mult, potrivit calculelor prezentate de economist, impactul asupra bugetului ar fi fost relativ redus. Aplicarea cotei standard de TVA de 20% ar fi adus statului venituri suplimentare estimate la doar 15–25 de milioane de lei.

Madan avertizează însă și asupra tendinței de a considera TVA redusă drept principala soluție pentru sprijinirea anumitor categorii. În opinia sa, statul dispune și de alte instrumente, uneori mai eficiente, precum voucherele sau deducerile fiscale, care pot direcționa ajutorul mai precis către beneficiari.

Economistul salută faptul că Guvernul a revenit asupra intenției, iar regimul fiscal pentru aceste produse urmează să rămână neschimbat. Totuși, el consideră că episodul scoate la iveală o problemă mai amplă de coordonare în interiorul guvernării.

„Este bine că Guvernul a reacționat și lucrurile vor rămâne neschimbate. Dar și mai bine va fi când guvernarea va avea o coordonare mult mai bună pe intern, iar inițiativele cu care va veni vor fi argumentate clar DE CE”, a conchis Stas Madan.