Anul 2023: Recuperare economică fragilă și perspective incerte

Chiar dacă anul 2023 a fost privit ca un an de recuperare economică, realitatea este că această revenire a fost mai lentă și mai fragilă decât se anticipa inițial. Expertul în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, oferă o perspectivă detaliată asupra situației economice a Republicii Moldova în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 29 decembrie.

Creșterea modestă a PIB-ului, dar recuperare ragilă

Potrivit lui Ioniță, se estimează că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va înregistra o creștere modestă de 2% în 2023. Totuși, această cifră nu reflectă o adevărată creștere economică, ci mai degrabă o recuperare din scăderile anterioare. PIB-ul a avut fluctuații semnificative în ultimii ani, variind de la o scădere de 8,3% în 2020 la o creștere impresionantă de 13,9% în 2021. În 2022, a urmat din nou o scădere de 5,9%, iar acum, în 2023, economia începe să-și revină.

Calculat în raport cu situația din 1989, PIB-ul Republicii Moldova se situează la doar 74,8% din nivelul înregistrat în acea perioadă. Comparativ, regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu o situație și mai gravă, având un PIB de doar 32,3% din nivelul din 1989.

Salarii în creștere, dar puterea de cumpărare stagnează

Ioniță menționează că salariile au înregistrat o creștere atât nominală, cât și reală în 2023. Cu toate acestea, inflația în scădere a compensat parțial această creștere. Se estimează că salariul mediu va atinge 12,450 de lei în 2023, ceea ce reprezintă o recuperare față de scăderile din anii anteriori. În 2020, a fost înregistrată o creștere salarială de 9,4%, dar în 2021 a scăzut cu 0,8%, iar în 2022 a înregistrat o descreștere semnificativă de 10,7%.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că această creștere a salariilor nu trebuie confundată cu o adevărată creștere economică, ci mai degrabă cu o recuperare. Puterea de cumpărare a salariilor în 2023 este estimată a fi similară cu cea din 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu este prognozat să fie de 7,011 lei în acest an, având în vedere o putere de cumpărare mai mare, dar și costuri de viață mai ridicate.

Inflație și recuperare sectorială

Ioniță subliniază că inflația a reprezentat un factor semnificativ în economia moldovenească, atingând până la 34% anual în trimestrul III din 2022, cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2023 se preconizează o scădere semnificativă a inflației la 5,4%. Analistul evidențiază că prețurile au crescut, dar cu un ritm mai lent față de trimestrul IV din 2022.

În ceea ce privește sectorul agricol, Ioniță prognozează o creștere de 27% în acest an, recuperând parțial dezastrul înregistrat în 2020. Cu toate acestea, subliniază că agricultura nu va atinge nivelul din 2021, iar recuperarea este mai slabă decât căderea precedentă. În industrie, se preconizează o creștere de 5% în 2023, apropiindu-se de nivelul din 2019.

Construcții și transport – O realitate fragilă

Rama construcțiilor, potrivit analizei, se confruntă cu o scădere de 20% în 2023, plasând sectorul sub nivelul din 2015. Ioniță avertizează că, fără intervenții adecvate, această ramură vitală risca să se piardă ireversibil.

Sectorul transporturilor a fost puternic afectat în 2020, dar acum se recuperează. Transportul aerian a cunoscut o scădere a pasagerilor, iar chiar și cu revenirea călătoriilor aeriene, numărul pasagerilor rămâne sub nivelul pre-pandemic.

În ceea ce privește transportul de mărfuri, volumul a atins 7,9 miliarde de tone în 2022 și este în scădere la 7,5 miliarde de tone în 2023, reflectând nivelul mai scăzut al producției agricole și industriale.

Exportul Moldovei: Serviciile în locul bunurilor

Ioniță remarcă că exportul de bunuri din Republica Moldova va înregistra o scădere cu cel puțin 300 de milioane de dolari în 2023, coborând de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 4 miliarde de dolari în acest an. În schimb, exportul de servicii, în special din domeniul IT și BSS, înregistrează o creștere constantă, ajungând la 3 miliarde de dolari în 2023. Se anticipă că exportul de servicii va depăși exportul de bunuri în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.