Anunțul momentului! Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor

Începând cu 1 aprilie, pensionarii din Republica Moldova vor beneficia de o creșterea pensiilor, conform unei decizii guvernamentale care prevede indexarea pensiilor cu 6% și ajustarea acestora la creșterea economică, reflectată în creșterea Produsului Intern Brut.

Conform noilor reglementări, pensia minimă va atinge suma de 2778 de lei, în timp ce pensia medie pentru limita de vârstă va crește de la 2067 la 3926 de lei, o majorare de 249 de lei. Aceste măsuri vor impacta pozitiv aproximativ 679 963 de beneficiari de pensii, dintre care 528 666 de persoane primesc pensii pentru limita de vârstă și 98 823 de persoane primesc pensii de dizabilitate.

Comparativ cu anul 2021, la începutul mandatului acestui Guvern, pensia medie pentru limita de vârstă a înregistrat o creștere substanțială, ajungând de la 2067 la 3926 de lei, o creștere de 90%, în timp ce pensia minimă a crescut de la 1143 la 2778 de lei, reprezentând o majorare de 143%. Această creștere semnificativă depășește considerabil inflația din aceeași perioadă.

Un alt aspect important este raportul dintre pensia minimă și minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru pensionari, care a crescut de la 66% în aprilie 2021 la 115% în semestrul I al anului 2023. În plus, în raport cu salariul mediu net, pensia minimă a crescut de la 16% la 25%, reflectând un nivel mai ridicat al protecției sociale pentru pensionari.

În eforturile de a sprijini categoriile vulnerabile ale populației, Guvernul a implementat un program în decembrie 2023, oferind o plată unică de 3000 de lei pentru 56 000 de pensionari născuți înainte de 1945, cu pensii sub 3000 de lei lunar. Aceste măsuri reflectă angajamentul continuu al autorităților de a îmbunătăți nivelul de trai al pensionarilor și de a asigura protecția socială adecvată pentru toți cetățenii în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova