Anunțul momentului! Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor

Începând cu 1 aprilie, pensionarii din Republica Moldova vor beneficia de o creșterea pensiilor, conform unei decizii guvernamentale care prevede indexarea pensiilor cu 6% și ajustarea acestora la creșterea economică, reflectată în creșterea Produsului Intern Brut.

Conform noilor reglementări, pensia minimă va atinge suma de 2778 de lei, în timp ce pensia medie pentru limita de vârstă va crește de la 2067 la 3926 de lei, o majorare de 249 de lei. Aceste măsuri vor impacta pozitiv aproximativ 679 963 de beneficiari de pensii, dintre care 528 666 de persoane primesc pensii pentru limita de vârstă și 98 823 de persoane primesc pensii de dizabilitate.

Comparativ cu anul 2021, la începutul mandatului acestui Guvern, pensia medie pentru limita de vârstă a înregistrat o creștere substanțială, ajungând de la 2067 la 3926 de lei, o creștere de 90%, în timp ce pensia minimă a crescut de la 1143 la 2778 de lei, reprezentând o majorare de 143%. Această creștere semnificativă depășește considerabil inflația din aceeași perioadă.

Un alt aspect important este raportul dintre pensia minimă și minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru pensionari, care a crescut de la 66% în aprilie 2021 la 115% în semestrul I al anului 2023. În plus, în raport cu salariul mediu net, pensia minimă a crescut de la 16% la 25%, reflectând un nivel mai ridicat al protecției sociale pentru pensionari.

În eforturile de a sprijini categoriile vulnerabile ale populației, Guvernul a implementat un program în decembrie 2023, oferind o plată unică de 3000 de lei pentru 56 000 de pensionari născuți înainte de 1945, cu pensii sub 3000 de lei lunar. Aceste măsuri reflectă angajamentul continuu al autorităților de a îmbunătăți nivelul de trai al pensionarilor și de a asigura protecția socială adecvată pentru toți cetățenii în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.