Apă Canal Chișinău, putred de datoare! Premier Energy i-a deconectat patru puncte de consum

Premier Energy anunță într-un comunicat de presă că din cauza datoriei neachitate, pe data de 5 ianuarie, curent, a deconectat patru puncte de consum non-strategice ale întreprinderii S.A. „Apă-Canal Chișinău”.

Datoria totală a furnizorului de apă constituie deja 51 de milioane de lei, din care 18 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

Premier Energy tratează cu înțelegere situația financiară dificilă cu care se confruntă la moment S.A. „Apă-Canal Chișinău”, precizând totodată că este obligată, în primul rând, să asigure fiabilitatea furnizării energiei electrice către toți consumatorii.

Compania a adresat S.A. „Apă-Canal Chișinău”, instituțiilor de stat și administrației publice locale mai multe mesaje cu privire la depășirea situației respective, prin care a solicitat identificarea soluțiilor de plată a datoriei acumulate pentru energia electrică consumată. Cu regret, starea de lucruri nu s-a schimbat.

Totodată, Premier Energy precizează că în contextul actualei crize din sistemul energetic al Republicii Moldova și pe piața energetică în ansamblu, din cauza creșterii continue a prețurilor angro la procurarea energiei electrice și incertitudinea cu privire la sursele de procurare a acesteia, furnizorul de energie se confruntă cu dificultăți la colectarea plăților, ceea ce creează un deficit substanțial de lichidități. Astfel, în această situație complicată Premier Energy nu dispune de suficientă stabilitate financiară pentru a continua să susțină suplimentar Apă-Canal Chișinău.

Premier Energy subliniază, în mod special, că, dacă datoriile clienților săi continuă să se acumuleze, la rândul său, furnizorul nu se va putea încadra în graficul de plată pentru energia electrică necesară a fi procurată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #Premier Energy #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².