Apel de granturi pentru antreprenorii din regiunile Ungheni și Cahul lansat de UE. Cine poate depune dosarul

Întreprinderi existente și start-up-uri din regiunile Cahul și Ungheni vor beneficia de granturi în valoare de 14.000 – 24.000 euro fiecare, fiind acordate de Uniunea Europeană, în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF. Apelul lansat are drept scop dezvoltarea sectorului privat din cele două regiuni cheie.

Potrivit lui Jānis Mažeiksz, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, datorită sprijinului UE oferit antreprenorilor vor fi create noi locuri de muncă, iar IMM-urile din regiune vor avea posibilitatea să ajungă la un alt nivel de dezvoltare.

„Sprijinul Uniunii Europene pentru dezvoltarea afacerilor locale de la Cahul și Ungheni prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” dă roade. Aceasta înseamnă sprijin mai eficient pentru start-up-uri și afaceri existente, capacități locale fortificate într-un mod durabil. Datorită acestui nou sprijin din partea UE, sub formă de granturi, oamenii vor putea beneficia de noi locuri de muncă și de o cultură antreprenorială locală consolidată. IMM-urile sunt inima unei economii – cu cât o economie este în plină expansiune, cu atât viața oamenilor este mai prosperă. Suntem mândri să asistăm la rezultate tangibile și de succes ale sprijinului UE acordat afacerilor locale până acum și ne angajăm ferm să le sprijinim în continuare în beneficiul cetățenilor moldoveni, deoarece împreună suntem mai puternici!”, a declarat Jānis Mažeiksz, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La rândul său, Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, noul apel de granturi lansat de UE va putea fi accesat de un nou grup de antreprenori care vor să adopte practici ale economiei verzi și circulare.

„Ne bucurăm să vedem atât de multe proiecte de succes implementate în cadrul primelor două runde de granturi pentru sectorul privat din regiunile Ungheni și Cahul, cu un impact tangibil asupra economiei locale. Acest apel de propuneri va oferi unui nou grup de antreprenori oportunitatea de a-și dezvolta potențialul și de a crea noi locuri de muncă, de a inova și de a adopta în operațiunile lor practici ale economiei verzi și circulare”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

În cel de-al treilea apel de finanțare pentru sectorul privat lansat de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” vor fi acordate granturi pentru 16 companii din regiunile cheie Cahul și Ungheni.

Asistența financiară va fi alocată pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii în scopul dezvoltării afacerilor, pentru promovarea modelelor de economie circulară, crearea de noi locuri de muncă, sporirea atractivității regiunilor-cheie pentru noi investiții.

Antreprenorii selectați vor beneficia de mentorat și instruiri gratuite.

Condițiile concursului şi ghidul cu toate detaliile despre procesul de depunere a dosarului pot fi accesate pe site www.eu4cahul.md și www.eu4ungheni.md.

Sesiunea de instruire privind completarea dosarului pentru concurs poate fi accesată aici: https://bit.ly/3Mn0YSr. Vor fi organizate sesiuni suplimentare de informare privind apelul de grant. Orarul acestora va fi publicat separat pe site-urile menționate mai sus.

Termenul-limită de depunere a dosarelor este 6 iunie 2022, ora 15:00.

Din 2020, când a fost lansat primul apel, 55 de companii existente, startup-uri și inițiative de antreprenoriat social au beneficiat de granturi în sumă totală de până la 1,4 mln. euro.

***

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, prietenoasă mediului, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#EU4Moldova: Regiuni-cheie #ungheni #cahul #Granturi #antreprenori #PNUD #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.