Cybercrime-ul: „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare din era digitală

În era digitală, criminalitatea informatică (cybercrime) a devenit „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare. În întreaga lume, numărul atacurilor cibernetice crește rapid, iar pandemia nu a făcut decât să alimenteze și mai mult acest fenomen: hackerii rareori se lovesc de mecanisme de apărare atunci când atacă software-ul angajaților care lucrează de acasă, iar de acolo se strecoară ușor în sistemele corporative, scrie Wall Steet.ro.

Cybercrime-ul, un business profitabil

Criminalitatea informatică nu se va opri niciodată, având în vedere „modelul de afaceri” extrem de profitabil, care generează venituri de miliarde de dolari. Mai mult, investigarea sa este foarte dificilă, deoarece hackerii operează în general din țări care fac practic imposibilă reținerea lor.

„Există mai multe rețele de cybercrime conectate între ele. Acestea formează un fel de economie ascunsă în care infractorii cibernetici fac schimb de servicii, alcătuind așa-numitul sector cybercrime as a service.”, Thomas Stubbings, absolvent al Global Executive MBA oferit de WU Executive Academy.

Atacuri în masă asupra jucătorilor mici și targetate asupra celor mari

Cei doi experți afirmă că întreprinderile mai mici sunt targetate prin atacuri radicale, folosind ransomware și mailuri de phishing, în timp ce corporațiile, care au măsuri de protecție rafinate, sunt atacate în mod țintit. „Vorbim de campanii extrem de sofisticate, planificate până la cele mai mici detalii și de e-mailuri pe care cu greu le poți distinge ca mesaje de phishing. De exemplu, acestea iau forma unui răspuns al unui coleg, incluzând un mesaj personal”, explică Stubbings. Pentru astfel de atacuri, criminalii cibernetici alocă luni etapei de „recunoaștere”, în care cercetează structura unei companii și identifică cei mai importanți oameni din cadrul acesteia.

Recomandarea sa atât pentru corporații, cât și pentru întreprinderi individuale este să întocmească o listă cu conturile sensibile și să le securizeze prin autentificare cu doi factori. Un alt sfat pentru acestea este să implementeze un sandbox pentru a verifica e-mailurile interne înainte de a fi redirecționate.

Ce pericole ne așteaptă în viitor

Richard Knowlton consideră că este nevoie ca directorii executivi ai marilor companii și mediul politic să abordeze mai activ problema amenințărilor cibernetice în viitorul apropiat: „Tehnologia cuantică va avea un impact enorm asupra calității atacurilor cibernetice”, prognozează el. Computerele cuantice, cu o putere de calcul de 1.000 de ori mai mare decât modelele actuale ar putea să pirateze instantaneu ceea ce astăzi considerăm a fi o tehnologie sofisticată de criptare. Acestea vor fi disponibile în termen de 10 ani și deja trebuie să ne pregătim pentru ele.

Există riscul ca unele companii încă să nu fie conștiente de riscurile care le așteaptă, însă pe măsură ce digitalizarea avansează, noi pericole virtuale apar în fiecare zi.

#cybercrime #afacere profitabila #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.