APIT cere clarificări privind reorganizarea domeniului turismului din Moldova

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) s-a autosesizat după apariția unor informații în spațiul public privind o posibilă trecere a responsabilității de elaborare a politicilor și gestionare a instituțiilor din domeniul turismului de la Ministerul Culturii către un alt minister.

Reacția vine în urma numeroaselor adresări primite din partea membrilor săi, a organizațiilor profesionale și a altor reprezentanți ai industriei, care au solicitat clarificări privind eventuala reorganizare și efectele asupra sectorului.

APIT a transmis un demers oficial către Parlament, Președinție, Guvern și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, prin care solicită:

clarificarea poziției autorităților privind reorganizarea competențelor în domeniul turismului;
publicarea tuturor documentelor obligatorii prevăzute de Legea nr. 239/2008, inclusiv anunțul de inițiere, nota informativă, analiza de impact și avizele interministeriale;
organizarea consultărilor publice cu participarea sectorului privat, a organizațiilor profesionale, Ministerului Culturii, MDED și partenerilor internaționali;
asigurarea continuității procesului de modernizare a Legii nr. 352/2006, conform Planului Național de Acțiuni al Guvernului;
respectarea angajamentelor asumate de Guvern în ședința din 19 august 2025;
suspendarea oricăror proceduri instituționale până la finalizarea consultărilor și publicarea analizei de impact.

Sesizări privind stabilitatea sectorului și transparența procesului decizional

Potrivit APIT, industria turismului a transmis semnale privind îngrijorări legate de stabilitatea instituțională, riscul blocării reformelor în desfășurare – inclusiv actualizarea Legii 352/2006 –, necesitatea protejării proceselor de modernizare, posibile deficiențe de transparență și impactul asupra investițiilor, formării profesionale, OMD-urilor, ONT și proiectelor finanțate de partenerii internaționali.

Asociația a anexat demersului către autorități scrisorile oficiale primite din partea organizațiilor profesionale, subliniind că acestea sunt prezentate în scopul protejării intereselor sectorului.

„Nu comentăm oportunitatea reorganizării, cerem respectarea procedurilor”

APIT subliniază că demersul său nu reprezintă o poziție pro sau contra reorganizării, ci ține strict de necesitatea respectării procedurilor legale, a transparenței și a criteriilor din procesul de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Asociația se declară disponibilă pentru consultări publice, ședințe parlamentare sau guvernamentale, participarea la grupuri de lucru și procese de analiză de impact. APIT anunță că va informa publicul imediat ce autoritățile vor transmite răspunsurile oficiale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.