Apocalipsa gazieră în Republica Moldova! Cea mai grea iarnă. Anunțul lui Sturza care îngrozește țara

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se arată indignat într-o postare pe Facebook că aflându-se la Chișinău, orașul este iluminat ca pomul de Crăciun. Ambuteiajele te fac să practici tracking-ul în plin oraș. Oamenii poate simt ceva, au auzit ceva că se întâmplă în lume, dar trăiesc cu speranța că pe noi ne va ocoli și va fi… cald la iarnă.

Potrivit fostului premieri, evident, și autoritățile se străduiesc din răsputeri să convingă populations că tăt va fi ghine! Mai facem o tură prin Europa după pomeni și vă vom da gratis. Lemne, în primul rând. Multe și rotunde.

„De ce să nu o spunem cinstit: da, nu vom îngheța, da, vor fi curent și gaze, dar vor fi cantități limitate și la un preț foarte mare? Ca să ajungă la toți și să trecem iarna mai mult sau mai puțin bine, inclusiv financiar, va trebui să economisim. Să ne restrângem spațiul, să căptușim bine ferestrele, să închidem ușa la scară, să stingem lumina și apa după noi în baie. Să ne spălăm cu apă călduță, dacă nu rece, și să o facem cât mai rapid. Să închidem restaurantele, cafenelele, sălile de concert la ora 20. Să limităm iluminatul stradal dacă nu total, păi măcar unul din trei. Să lucrăm și să învățăm (of, tare nu-mi place!) de la distanță. Să… ne uităm ce fac europenii, care au resurse infinit mai multe. Ei nu visează la gaz ieftin cu miros de sânge de la agresor, ei economisesc, strâng cureaua pentru dreptul la viitor, caută (și, credeți-mă, cu succes) alternative”, spune Sturza.

Omul de afaceri se întreabă retoric: „Noi ce facem? O trimitem pe Maia Sandu la Putin după gaz. Dar de ce nu direct la Rostov?”

„De ce mă leg de „băieței” și „fetițe”? Păi, cei care au astăzi până în 40 de ani au prins o perioadă lungă de prosperitate, când totul creștea – bunăstarea, salariile, circulația liberă. Perioadă care va fi întreruptă acum de o brutală criză. Cum și în ce formă vom supraviețui, depinde de fiecare din noi. Crizele sunt un fenomen aproape natural, deși Doamne ferește să fie declanșate ca acum de un război. Trebuie să ne învățăm să le depășim cu demnitate și capacitate de a-i ajuta pe cei mai slabi ca noi”, a precizat Sturza.

Omul de afaceri așteaptă de la autorități un mesaj de mobilizare, fie și pe Lemne.md.

#Sturza #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.