Apocalipsa gazieră în Republica Moldova! Cea mai grea iarnă. Anunțul lui Sturza care îngrozește țara

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se arată indignat într-o postare pe Facebook că aflându-se la Chișinău, orașul este iluminat ca pomul de Crăciun. Ambuteiajele te fac să practici tracking-ul în plin oraș. Oamenii poate simt ceva, au auzit ceva că se întâmplă în lume, dar trăiesc cu speranța că pe noi ne va ocoli și va fi… cald la iarnă.

Potrivit fostului premieri, evident, și autoritățile se străduiesc din răsputeri să convingă populations că tăt va fi ghine! Mai facem o tură prin Europa după pomeni și vă vom da gratis. Lemne, în primul rând. Multe și rotunde.

„De ce să nu o spunem cinstit: da, nu vom îngheța, da, vor fi curent și gaze, dar vor fi cantități limitate și la un preț foarte mare? Ca să ajungă la toți și să trecem iarna mai mult sau mai puțin bine, inclusiv financiar, va trebui să economisim. Să ne restrângem spațiul, să căptușim bine ferestrele, să închidem ușa la scară, să stingem lumina și apa după noi în baie. Să ne spălăm cu apă călduță, dacă nu rece, și să o facem cât mai rapid. Să închidem restaurantele, cafenelele, sălile de concert la ora 20. Să limităm iluminatul stradal dacă nu total, păi măcar unul din trei. Să lucrăm și să învățăm (of, tare nu-mi place!) de la distanță. Să… ne uităm ce fac europenii, care au resurse infinit mai multe. Ei nu visează la gaz ieftin cu miros de sânge de la agresor, ei economisesc, strâng cureaua pentru dreptul la viitor, caută (și, credeți-mă, cu succes) alternative”, spune Sturza.

Omul de afaceri se întreabă retoric: „Noi ce facem? O trimitem pe Maia Sandu la Putin după gaz. Dar de ce nu direct la Rostov?”

„De ce mă leg de „băieței” și „fetițe”? Păi, cei care au astăzi până în 40 de ani au prins o perioadă lungă de prosperitate, când totul creștea – bunăstarea, salariile, circulația liberă. Perioadă care va fi întreruptă acum de o brutală criză. Cum și în ce formă vom supraviețui, depinde de fiecare din noi. Crizele sunt un fenomen aproape natural, deși Doamne ferește să fie declanșate ca acum de un război. Trebuie să ne învățăm să le depășim cu demnitate și capacitate de a-i ajuta pe cei mai slabi ca noi”, a precizat Sturza.

Omul de afaceri așteaptă de la autorități un mesaj de mobilizare, fie și pe Lemne.md.

#Sturza #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.