Apocalipsa gazieră în Republica Moldova! Cea mai grea iarnă. Anunțul lui Sturza care îngrozește țara

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se arată indignat într-o postare pe Facebook că aflându-se la Chișinău, orașul este iluminat ca pomul de Crăciun. Ambuteiajele te fac să practici tracking-ul în plin oraș. Oamenii poate simt ceva, au auzit ceva că se întâmplă în lume, dar trăiesc cu speranța că pe noi ne va ocoli și va fi… cald la iarnă.

Potrivit fostului premieri, evident, și autoritățile se străduiesc din răsputeri să convingă populations că tăt va fi ghine! Mai facem o tură prin Europa după pomeni și vă vom da gratis. Lemne, în primul rând. Multe și rotunde.

„De ce să nu o spunem cinstit: da, nu vom îngheța, da, vor fi curent și gaze, dar vor fi cantități limitate și la un preț foarte mare? Ca să ajungă la toți și să trecem iarna mai mult sau mai puțin bine, inclusiv financiar, va trebui să economisim. Să ne restrângem spațiul, să căptușim bine ferestrele, să închidem ușa la scară, să stingem lumina și apa după noi în baie. Să ne spălăm cu apă călduță, dacă nu rece, și să o facem cât mai rapid. Să închidem restaurantele, cafenelele, sălile de concert la ora 20. Să limităm iluminatul stradal dacă nu total, păi măcar unul din trei. Să lucrăm și să învățăm (of, tare nu-mi place!) de la distanță. Să… ne uităm ce fac europenii, care au resurse infinit mai multe. Ei nu visează la gaz ieftin cu miros de sânge de la agresor, ei economisesc, strâng cureaua pentru dreptul la viitor, caută (și, credeți-mă, cu succes) alternative”, spune Sturza.

Omul de afaceri se întreabă retoric: „Noi ce facem? O trimitem pe Maia Sandu la Putin după gaz. Dar de ce nu direct la Rostov?”

„De ce mă leg de „băieței” și „fetițe”? Păi, cei care au astăzi până în 40 de ani au prins o perioadă lungă de prosperitate, când totul creștea – bunăstarea, salariile, circulația liberă. Perioadă care va fi întreruptă acum de o brutală criză. Cum și în ce formă vom supraviețui, depinde de fiecare din noi. Crizele sunt un fenomen aproape natural, deși Doamne ferește să fie declanșate ca acum de un război. Trebuie să ne învățăm să le depășim cu demnitate și capacitate de a-i ajuta pe cei mai slabi ca noi”, a precizat Sturza.

Omul de afaceri așteaptă de la autorități un mesaj de mobilizare, fie și pe Lemne.md.

#Sturza #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.