Apocalipsa gazieră. Prețul ar putea ajunge la 3000 USD pentru o mie de metri cubi

Prețurile la gaz pe piața internațională ar putea depăși 3 000 de dolari pe mia de metri cubi, în urma cererii crescute. Această prognoză a fost dată RIA Novosti de un expert pe piața mondială a petrolului, profesor invitat de economie energetică la școala europeană de afaceri ESCP Europe Mamduh Gassan Salama.

Potrivit economistului, costul gazului natural lichefiat (GNL) poate crește la 3,6 mii dolari pe mie de metri cubi, în special în cazul unei ierni aspre.

„Cererea globală puternică de gaze naturale în special în regiunea Asia-Pacific, precum și lipsa de stocuri în întreaga lume, împing prețurile la gaze naturale către noi recorduri. Situația este instabilă, deci este dificil să se stabilească un plafon pentru prețurile la gaz. Costul poate ajunge chiar la trei mii de dolari”, a spus Salama.

Potrivit acestuia, prețurile la gaz și cărbune ar putea crește semnificativ după ce autoritățile chineze au cerut aprovizionarea, cu orice preț țării, cu energie electrică pentru iarna următoare”.

Prețurile gazului în Europa la licitația din 6 octombrie s-au apropiat de nivelul de două mii de dolari pe mia de metri cubi. Experții Saxo Bank consideră că lansarea Nord Stream 2 ar contribui la scăderea prețurilor. Dacă iarna care vine este rece și aprovizionarea cu gaze nu crește, Europa se va confrunta cu o perioadă grea.

#aprovizionare #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.