Blestemați la sărăcie! Ioniță face praf strategia lui Alaiba de creștere economică cu 5-7%: Rămânem subdezvoltați

În contextul unei creșteri economice modeste și a unei situații de sărăcie persistente, Republica Moldova își propune să facă față provocărilor economice prin inițierea unui amplu proces de atragere a investițiilor și dezvoltare. Declarațiile economice recente ale specialiștilor din domeniu evidențiază că, în ciuda creșterii economice înregistrate în ultimii trei ani, țara rămâne una dintre cele mai sărace și slab dezvoltate din Europa.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, Moldova se confruntă cu o lipsă acută a factorilor de creștere, iar investițiile, în special cele străine, sunt esențiale pentru depășirea acestei stări de subdezvoltare. El constată că țara a înregistrat o creștere economică modestă în ultimii ani, dar aceasta este insuficientă pentru a acoperi decrescerea suferită în peste trei decenii.

„Moldova în ultimi ani face doi pași înainte și trei pași înapoi. Creșterea modestă pe care am înregistrat-o nu acoperă descreșterea din ani de peste trei decenii. Suntem una din puține statele din fostul URSS care nu a ajuns PIB-ul din 1989, mai avem încă mult. Este vorba de agricultură, industrie, doar la servicii și impozite. Suntem într-o stare deplorabilă. Și acest lucru se întâmplă din cauza ca Republica Moldova are cele mai puține investiți din fostul spațiu sovietic”, a expliocat economistul.

Un aspect critic evidențiat de Ioniță este necesitatea unui efort amplu în domeniul investițiilor publice, care să servească ca stimulent pentru investițiile private. În ultimii opt ani, după scandalul bancar major, investițiile publice au scăzut semnificativ, iar guvernul a redus cheltuielile la investiții. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la capacitatea statului de a atrage investiții străine.

„Guvernul se laudă că a redus deficitul bugetar, dar l-au redus prin faptul că nu au reușit să atragă investiții în sectorul public. Astfel au fost diminuate cheltuielile de la investiții. Doar la nivel local au tăiat circa 1 miliard de lei. Primarii au început proiectele, dar banii nu au fost virați încă”, a punctat economistul.

Cu toate acestea, analiștii sunt sceptici cu privire la realizarea acestor obiective, evidențiind că investițiile străine vor fi atractive doar în condițiile în care statul reușește să facă investiții publice semnificative și să creeze un mediu economic stabil și favorabil dezvoltării. Până când Moldova nu atrage 7-8% din PIB sau 20 miliarde de lei investiți anual, este considerat dificil să se obțină un influx semnificativ de investiții private.

„Dacă statul nu are capacitatea de a atrage bani pentru investiții, trebuie să fii naiv să crezi că vor veni investiți private. Privatul vine doar dacă statul face investiții. Dacă structuri UE care finanțează state cum este Moldova se tem să împrumute Guvernul este naiv să credem că privatul va veni să investească”. a conchis Ioniță.

Potrivit proiectului Strategiei naționale de dezvoltare economică până în 2030, elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, până în 2030, Moldova intenționează să asigure o creștere anuală a PIB-ului de 5-7%, să crească cu 75% fluxurile de investiții străine directe și să digitalizeze 100% din serviciile publice.

Proiectul documentului se bazează pe obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și conține 3 obiective principale: dezvoltarea unei economii competitive, incluzive și durabile; asigurarea unei dezvoltări economice rapide prin extinderea și diversificarea sectorului serviciilor, inclusiv a serviciilor de export, consolidarea sustenabilității economice și a incluziunii; accelerarea creșterii economice pe termen mediu și lung prin stimularea strategică a industriei în sectoarele vizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.