Premiul „otrăvit” de la Timișoara acordat Maiei Sandu este legal – Președinția confirmă

23 Ian. 2024, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Ian. 2024, 13:39 // Actual //  bani.md

Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un răspuns oficial la demersul instituției prezidențiale în legătură cu premiul de 30.000 de euro primit de Președinta Maia Sandu la Timișoara. Conform comunicatului difuzat de președinție, CNA spune că termenul de „premiu” nu se încadrează în noțiunea legală de „cadou”, iar regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării sau decernării unor premii.

CNA a subliniat că termenul de „premiu” nu este inclus în lista termenilor care se încadrează în noțiunea de „cadou”, așa cum este definită în articolul 16 alineatul (1) din Legea integrității nr. 82/2017. Instituția a accentuat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost instituit printr-o hotărâre a Consiliului local și a fost aprobat prin act normativ al unei autorități publice, fiind transparent publicat pe pagina primăriei.

„Manipularea termenilor cu scopul de a denigra instituția prezidențială sunt un instrument de propagandă menit să slăbească încrederea în instituții și în societate. Premiile sunt o recunoaștere a meritelor, iar decernarea acestora este o practică firească la nivel internațional. De astfel de premii au beneficiat inclusiv prim-miniștri și președinți de țară”, a declarat Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Președintei.

Președinția Republicii Moldova a solicitat clarificări din partea CNA cu privire la legalitatea primirii premiului de către Maia Sandu. Conform declarației lui Băluțel, Președinta va decide modul de utilizare a banilor după ce aceștia vor fi transferați. Se remarcă că o deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a atras atenția că legislația nu permite șefei statului să accepte un astfel de cadou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.