Premiul „otrăvit” de la Timișoara acordat Maiei Sandu este legal

Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un răspuns oficial la demersul instituției prezidențiale în legătură cu premiul de 30.000 de euro primit de Președinta Maia Sandu la Timișoara. Conform comunicatului difuzat de președinție, CNA spune că termenul de „premiu” nu se încadrează în noțiunea legală de „cadou”, iar regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării sau decernării unor premii.

CNA a subliniat că termenul de „premiu” nu este inclus în lista termenilor care se încadrează în noțiunea de „cadou”, așa cum este definită în articolul 16 alineatul (1) din Legea integrității nr. 82/2017. Instituția a accentuat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost instituit printr-o hotărâre a Consiliului local și a fost aprobat prin act normativ al unei autorități publice, fiind transparent publicat pe pagina primăriei.

„Manipularea termenilor cu scopul de a denigra instituția prezidențială sunt un instrument de propagandă menit să slăbească încrederea în instituții și în societate. Premiile sunt o recunoaștere a meritelor, iar decernarea acestora este o practică firească la nivel internațional. De astfel de premii au beneficiat inclusiv prim-miniștri și președinți de țară”, a declarat Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Președintei.

Președinția Republicii Moldova a solicitat clarificări din partea CNA cu privire la legalitatea primirii premiului de către Maia Sandu. Conform declarației lui Băluțel, Președinta va decide modul de utilizare a banilor după ce aceștia vor fi transferați. Se remarcă că o deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a atras atenția că legislația nu permite șefei statului să accepte un astfel de cadou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.