APP-ul lui Cozonac a vrut să dea tunul anului, dar a încasat de 2,5 ori mai puțin din privatizarea bunurilor statului

În 2021, veniturile din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat au constituit 147 mil. de lei, ceea ce este de 2,5 ori mai puțin decât în anul precedent, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Veniturile din privatizare în 2021 au fost de 4,7 ori mai mici decât suma aprobată în bugetul de stat (700 mil. de lei). Veniturile din privatizarea proprietății publice (complexe imobiliare unificate, imobile, complexe imobiliare) au constituit 134 mil. lei în anul 2021, vânzarea terenurilor adiacente obiectelor de proprietate privată – 4,19 mil. lei, compensații pentru concesionarea activelor și terenurilor – 8,65 mil. de lei (din care 3,1 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de concesiune a activelor gestionate de ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului adiacent, iar 5,48 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de parteneriat public-privat privind performanța ÎS „Gările și Stațiile Auto”).

Anul trecut, APP a desfășurat două runde de licitații pe piața reglementată și a scos la vânzare 36 de bunuri proprietate publică spre vânzare prin intermediul Bursei de Valori, în urma cărora a fost vândută doar o singură participație deținută de stat în cadrul Aqua-Prut (pentru 4,7 mil. de lei). În plus, 5 obiecte (4 bunuri de stat și 1 bun imobil) au fost vândute prin licitație „cu strigare” pentru 52,2 mil. de lei.

Totodată, anul trecut, au fost încheiate 8 contracte de vânzare a obiectelor supuse privatizării, dintre care 5 contracte de vânzare a obiectelor la licitația „cu strigare” din 16 decembrie 2020, dar și 5 contracte de vânzare a terenurilor, adiacente proprietății private.

APP susține că a monitorizat 45 de contracte de parteneriat public-privat și concesiune înregistrate în Registrul Proprietății Publice și 12 contracte de vânzare-cumpărare a proprietății publice de stat, privatizate la licitații și a aprobat studii de fezabilitate pentru 6 proiecte public- private. Cheltuielile instituției legate de privatizarea proprietății publice s-au ridicat la 57,4 mii de lei. Acestea au vizat servicii de evaluare, servicii de cadastru, servicii media etc.

Veniturile din privatizarea proprietății de stat în anul 2021 au fost planificate la nivel de 700 mil. de lei, iar în 2020 veniturile din privatizare au fost de 372 mil. de lei față de 191,7 milioane de lei în 2019.

#bunuri #privatizare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.

#import #mașini #Moldova