APP-ul lui Cozonac a vrut să dea tunul anului, dar a încasat de 2,5 ori mai puțin din privatizarea bunurilor statului

În 2021, veniturile din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat au constituit 147 mil. de lei, ceea ce este de 2,5 ori mai puțin decât în anul precedent, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Veniturile din privatizare în 2021 au fost de 4,7 ori mai mici decât suma aprobată în bugetul de stat (700 mil. de lei). Veniturile din privatizarea proprietății publice (complexe imobiliare unificate, imobile, complexe imobiliare) au constituit 134 mil. lei în anul 2021, vânzarea terenurilor adiacente obiectelor de proprietate privată – 4,19 mil. lei, compensații pentru concesionarea activelor și terenurilor – 8,65 mil. de lei (din care 3,1 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de concesiune a activelor gestionate de ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului adiacent, iar 5,48 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de parteneriat public-privat privind performanța ÎS „Gările și Stațiile Auto”).

Anul trecut, APP a desfășurat două runde de licitații pe piața reglementată și a scos la vânzare 36 de bunuri proprietate publică spre vânzare prin intermediul Bursei de Valori, în urma cărora a fost vândută doar o singură participație deținută de stat în cadrul Aqua-Prut (pentru 4,7 mil. de lei). În plus, 5 obiecte (4 bunuri de stat și 1 bun imobil) au fost vândute prin licitație „cu strigare” pentru 52,2 mil. de lei.

Totodată, anul trecut, au fost încheiate 8 contracte de vânzare a obiectelor supuse privatizării, dintre care 5 contracte de vânzare a obiectelor la licitația „cu strigare” din 16 decembrie 2020, dar și 5 contracte de vânzare a terenurilor, adiacente proprietății private.

APP susține că a monitorizat 45 de contracte de parteneriat public-privat și concesiune înregistrate în Registrul Proprietății Publice și 12 contracte de vânzare-cumpărare a proprietății publice de stat, privatizate la licitații și a aprobat studii de fezabilitate pentru 6 proiecte public- private. Cheltuielile instituției legate de privatizarea proprietății publice s-au ridicat la 57,4 mii de lei. Acestea au vizat servicii de evaluare, servicii de cadastru, servicii media etc.

Veniturile din privatizarea proprietății de stat în anul 2021 au fost planificate la nivel de 700 mil. de lei, iar în 2020 veniturile din privatizare au fost de 372 mil. de lei față de 191,7 milioane de lei în 2019.

#bunuri #privatizare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii casnici ar putea achita 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit proiectului de hotărâre, publicat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Tariful este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA.

În prezent, populația plătește 14,42 lei pentru un metru cub de gaze, astfel că tariful propus de ANRE ar însemna o majorare de aproximativ 5,88 lei/m³.

Proiectul stabilește tarife reglementate și pentru celelalte categorii de consumatori, în funcție de nivelul de presiune al rețelei la care sunt conectați. Astfel, prețul ar urma să fie de 14,29 lei/m³ cu TVA la intrarea în rețelele de transport, 14,93 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de transport, 15,36 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de înaltă presiune, 16,51 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de medie presiune și 20,30 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune, tarif aplicat consumatorilor casnici.

Potrivit calculelor ANRE, noul tarif este determinat în principal de creșterea costului de achiziție a gazelor naturale, estimat la aproape 598,5 euro pentru 1 000 de metri cubi. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul și distribuția gazelor, costurile de furnizare, inclusiv cele aferente serviciilor de facturare și deservire a consumatorilor, precum și rentabilitatea reglementată a furnizorului.

În același timp, ANRE a inclus în calcul și un deficit tarifar acumulat în perioada ianuarie–iulie 2026, de aproape 93,8 milioane de lei, care trebuie recuperat în următoarele luni. Totodată, autoritatea a ținut cont și de un excedent tarifar de 17,6 milioane de lei rămas la sfârșitul anului 2025, sumă care reduce parțial impactul majorării.

Proiectul a fost elaborat în baza cererii depuse de Energocom la 15 iulie și urmează să fie examinat de Consiliul de administrație al ANRE. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#tarif la gaz #ANRE