APP-ul lui Cozonac a vrut să dea tunul anului, dar a încasat de 2,5 ori mai puțin din privatizarea bunurilor statului

În 2021, veniturile din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat au constituit 147 mil. de lei, ceea ce este de 2,5 ori mai puțin decât în anul precedent, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Veniturile din privatizare în 2021 au fost de 4,7 ori mai mici decât suma aprobată în bugetul de stat (700 mil. de lei). Veniturile din privatizarea proprietății publice (complexe imobiliare unificate, imobile, complexe imobiliare) au constituit 134 mil. lei în anul 2021, vânzarea terenurilor adiacente obiectelor de proprietate privată – 4,19 mil. lei, compensații pentru concesionarea activelor și terenurilor – 8,65 mil. de lei (din care 3,1 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de concesiune a activelor gestionate de ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului adiacent, iar 5,48 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de parteneriat public-privat privind performanța ÎS „Gările și Stațiile Auto”).

Anul trecut, APP a desfășurat două runde de licitații pe piața reglementată și a scos la vânzare 36 de bunuri proprietate publică spre vânzare prin intermediul Bursei de Valori, în urma cărora a fost vândută doar o singură participație deținută de stat în cadrul Aqua-Prut (pentru 4,7 mil. de lei). În plus, 5 obiecte (4 bunuri de stat și 1 bun imobil) au fost vândute prin licitație „cu strigare” pentru 52,2 mil. de lei.

Totodată, anul trecut, au fost încheiate 8 contracte de vânzare a obiectelor supuse privatizării, dintre care 5 contracte de vânzare a obiectelor la licitația „cu strigare” din 16 decembrie 2020, dar și 5 contracte de vânzare a terenurilor, adiacente proprietății private.

APP susține că a monitorizat 45 de contracte de parteneriat public-privat și concesiune înregistrate în Registrul Proprietății Publice și 12 contracte de vânzare-cumpărare a proprietății publice de stat, privatizate la licitații și a aprobat studii de fezabilitate pentru 6 proiecte public- private. Cheltuielile instituției legate de privatizarea proprietății publice s-au ridicat la 57,4 mii de lei. Acestea au vizat servicii de evaluare, servicii de cadastru, servicii media etc.

Veniturile din privatizarea proprietății de stat în anul 2021 au fost planificate la nivel de 700 mil. de lei, iar în 2020 veniturile din privatizare au fost de 372 mil. de lei față de 191,7 milioane de lei în 2019.

#bunuri #privatizare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc o lege specială pentru accelerarea reorganizării Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului care urmează să fie aprobat de Guvern, termenul-limită este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

În prezent, CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

Pentru a evita această întârziere, proiectul propune mai multe derogări. Printre procedurile considerate prea îndelungate se numără evaluarea integrală a patrimoniului, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil.

Astfel, evaluarea obligatorie ar urma să fie efectuată doar pentru activele care vor constitui aportul la capitalul social al „CFM Infra”. Restul bunurilor transmise noii societăți vor fi reflectate la valoarea contabilă din situațiile financiare ale CFM.

Autoritățile susțin că evaluarea integrală a întregului patrimoniu ar genera costuri de zeci de milioane de lei din bugetul de stat.

Și termenele acordate creditorilor ar urma să fie reduse. Aceștia vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului de reorganizare și vor avea 10 zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Totodată, creditorii nu vor putea bloca procesul de reorganizare.

Guvernul insistă că reforma nu reprezintă o privatizare. „CFM Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne în proprietatea și sub controlul statului.

În același timp, noul model ar urma să permită accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară în condiții transparente și nediscriminatorii, contra unei taxe de utilizare a rețelei.

Reorganizarea are loc într-un moment în care CFM încearcă să iasă dintr-o perioadă financiară dificilă. În prima jumătate a anului 2026, întreprinderea a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei, după o pierdere de circa 90 de milioane de lei înregistrată în 2025.

Problemele structurale rămân însă majore. Infrastructura feroviară este puternic uzată, iar pe unele sectoare trenurile circulă cu viteze de doar aproximativ 10 km/h. Parcul de locomotive și vagoane este, de asemenea, învechit.

CFM dispune de doar 12 locomotive noi, achiziționate cu sprijinul unui credit acordat de BERD, în timp ce o mare parte din restul parcului de tracțiune datează încă din anii 1980.