Arabia Saudită, noul paradis fiscal? Multinaţionalele care îşi relochează sediile ar putea beneficia de scutiri fiscale

Multinaţionalele care îşi relochează sediile regionale în Arabia Saudită în acest an, cu scopul de a obţine contracte guvernamentale profitabile, ar fi „probabil” să beneficieze de scutiri fiscale, a declarat ministrul investiţiilor din regat, deoarece directorii se tem că ar putea fi impozitaţi în mai multe jurisdicţii.

Mulţi directori au declarat că sunt încă nesiguri cu privire la detaliile regimului fiscal la doi ani după ce au fost informaţi de termenul limită de relocare. Mai mulţi au spus că o preocupare cheie era că, în absenţa unui acord de impozitare între Riyadh şi alte state din Golf care ar putea intra sub supravegherea sediului regional, profiturile filialelor ar putea fi impozitate de două ori.
„Astfel, în momentul în care desemnezi acea entitate ca sediu regional, toate profiturile tale regionale ar putea fi impozitate în Arabia Saudită”, a declarat un executiv. „Acest lucru a provocat teamă şi panică în toată zona”.
Ministrul investiţiilor, Khalid al-Falih, a declarat că va fi făcut un anunţ în curând pentru a clarifica reglementările. Arabia Saudită, principalul exportator de petrol din lume şi cea mai mare economie din Orientul Mijlociu, a anunţat programul său privind sediile regionale în 2021, ceea ce a provocat o undă de şoc în Emiratele Arabe Unite, unde se află majoritatea sediilor regionale ale companiilor.

Operaţiunile din afara Arabiei Saudite „vor fi impozitate în ţara de operaţiuni a acelor entităţi. Ele nu vor fi amestecate sau amestecate cu sediile regionale”, a spus el.
„Principiul călăuzitor este că societatea cu scop special RHQ, care va fi creată în Arabia Saudită, va fi impozitată doar pentru profiturile limitate – aproape nimic – pe care le realizează în cadrul RHQ. Cel mai probabil, veniturile limitate realizate de către SPV-ul RHQ vor beneficia de scutiri fiscale”, a declarat Falih.

Schema de sediu regional face parte dintr-un plan ambiţios de a face Arabia Saudită mai puţin dependentă de veniturile din petrol prin transformarea regatului într-un centru comercial şi financiar. Întreprinderile de stat, care domină economia, urmează să cheltuiască sute de miliarde de dolari pentru noi proiecte în următorul deceniu, atrăgând multinaţionalele în regat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #paradis #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.