Asigurarea locuinței, ignorată de majoritatea moldovenilor: doar 2–3% din proprietari au poliță

Doar un procent mic dintre locuințele din Republica Moldova, aproximativ 2–3%, sunt asigurate. Despre aceasta a anunțat Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care subliniază că asigurarea locuinței nu elimină riscurile, dar oferă protecție financiară atunci când apar evenimente neprevăzute.

CNPF explică faptul că, în cazul creditelor ipotecare, asigurarea locuinței este obligatorie și acoperă de obicei doar structura imobilului, fiind în beneficiul băncii. În schimb, asigurarea facultativă, care poate fi încheiată din inițiativa proprietarului, oferă o protecție mult mai complexă – aceasta poate include nu doar pereții și construcția propriu-zisă, ci și bunurile din interior, precum mobilierul, aparatele electronice, electrocasnicele și alte obiecte personale. Totodată, polițele complexe pot acoperi pagubele produse vecinilor, în caz de incendii, inundații sau alte incidente, iar unele includ și asigurarea de accidente pentru membrii familiei.

Riscurile cel mai des acoperite de companiile de asigurări sunt incendiile, exploziile, trăsnetele, calamitățile naturale, precum cutremurele, inundațiile, furtunile, grindina sau alunecările de teren, daunele provocate de apă din conducte și acțiunile ilegale, cum ar fi furtul, vandalismul sau tâlhăria.

Potrivit CNPF, costul unei polițe de asigurare este relativ mic comparativ cu valoarea locuinței și a posibilelor pagube. Prima de asigurare depinde de valoarea imobilului, riscurile incluse, nivelul franșizei și măsurile de securitate existente.

”De regulă, tariful de asigurare constituie aproximativ 0,1- 0,4% din suma asigurată. Astfel, pentru un bun imobil în valoare de 100 mii euro, prima de asigurare ar putea constitui circa 2000 lei, în funcție de riscurile selectate”, punctează instituția, care îndeamnă populația să-și asigure locuințele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#asigurarea locuintei #polita de asigurare #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.