Asigurările, afacerea care i-a îmbogățit pe băieții deștepți. Revizorii de peste Atlantic: Mai sunt reforme de făcut

Fondul Monetar Internațional a publicat propunerile de asistență tehnică pentru a sprijini eforturile în identificarea mai bună a riscurilor și vulnerabilităților și de a consolida capacitatea de supraveghere și dezvoltare a sectorului financiar din Moldova.

Supravegherea financiară în Moldova a fost stimulată de reformele recente, deși mai sunt multe de făcut, în special în sectorul asigurărilor, iar reorganizarea planificată a responsabilităților agențiilor prezintă provocări. BNM este pe cale să finalizeze un cadru de reglementare și supraveghere prudențială pentru sectorul bancar, bazat pe standardele UE, care abordează, de asemenea, vulnerabilitățile locale. Există posibilități de dezvoltare în continuare a supravegherii, pentru care sunt disponibile resurse suplimentare”, se arată în foaia de parcurs a fondului.

Potrivit economiștilor FMI, CNPF a înregistrat progrese importante în ceea ce privește stabilizarea și dezvoltarea reglementării sectorului asigurărilor, însă progresele viitoare în domeniul reglementării asigurărilor depind de adoptarea legislației, de punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a acesteia și de creșterea resurselor. Supravegherea transfrontalieră trebuie să fie consolidată atât în sectorul bancar, cât și în cel al asigurărilor. De asemenea, a fost dezvoltată reglementarea asociațiilor de economii și împrumut și a instituțiilor de credit nebancare în special, deși, din nou, sunt necesare resurse suplimentare și o atenție sporită la desfășurarea activității.

Autoritățile Republicii Moldova dau asigurări reprezentanților FMI că în anul 2022 vor acorda prioritate reformelor în sectorul asigurărilor, în condițiile în care de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări au fost ținta mai multor inginerii financiare și a preluării abuzive de acțiuni.

Reprezentanții Guvernului susțin că în perspectivă, vor finaliza raportul privind evaluarea cuprinzătoare de către o firmă de audit cu renume a solvabilității tuturor asigurătorilor care emit cartea verde, conform situației la 31 decembrie 2020 (criteriu de performanță structural, 31 martie 2022). „Vom elabora și implementa strategii de rezoluție pentru toți asiguratorii insolvabili pentru a proteja activele și transfera părți sănătoase ale operațiunilor lor și bazele de clienți către companii viabile”.

Pentru a face ordine pe piața asigurărilor din Republica Moldova, deputații au votat la începutul lunii decembrie a anului 2021 un proiect de lege care interzice acordarea împrumuturilor persoanelor terțe. Proiectul de lege a fost aprobat în contextul în care anterior mai multe companii de asigurări au acordat credite unor companii dubioase, care erau controlate de politicieni de la Chișinău.

Un exemplu este când Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuciar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

#asigurări #reforme #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.