Asigurările, afacerea care i-a îmbogățit pe băieții deștepți. Revizorii de peste Atlantic: Mai sunt reforme de făcut

Fondul Monetar Internațional a publicat propunerile de asistență tehnică pentru a sprijini eforturile în identificarea mai bună a riscurilor și vulnerabilităților și de a consolida capacitatea de supraveghere și dezvoltare a sectorului financiar din Moldova.

Supravegherea financiară în Moldova a fost stimulată de reformele recente, deși mai sunt multe de făcut, în special în sectorul asigurărilor, iar reorganizarea planificată a responsabilităților agențiilor prezintă provocări. BNM este pe cale să finalizeze un cadru de reglementare și supraveghere prudențială pentru sectorul bancar, bazat pe standardele UE, care abordează, de asemenea, vulnerabilitățile locale. Există posibilități de dezvoltare în continuare a supravegherii, pentru care sunt disponibile resurse suplimentare”, se arată în foaia de parcurs a fondului.

Potrivit economiștilor FMI, CNPF a înregistrat progrese importante în ceea ce privește stabilizarea și dezvoltarea reglementării sectorului asigurărilor, însă progresele viitoare în domeniul reglementării asigurărilor depind de adoptarea legislației, de punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a acesteia și de creșterea resurselor. Supravegherea transfrontalieră trebuie să fie consolidată atât în sectorul bancar, cât și în cel al asigurărilor. De asemenea, a fost dezvoltată reglementarea asociațiilor de economii și împrumut și a instituțiilor de credit nebancare în special, deși, din nou, sunt necesare resurse suplimentare și o atenție sporită la desfășurarea activității.

Autoritățile Republicii Moldova dau asigurări reprezentanților FMI că în anul 2022 vor acorda prioritate reformelor în sectorul asigurărilor, în condițiile în care de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări au fost ținta mai multor inginerii financiare și a preluării abuzive de acțiuni.

Reprezentanții Guvernului susțin că în perspectivă, vor finaliza raportul privind evaluarea cuprinzătoare de către o firmă de audit cu renume a solvabilității tuturor asigurătorilor care emit cartea verde, conform situației la 31 decembrie 2020 (criteriu de performanță structural, 31 martie 2022). „Vom elabora și implementa strategii de rezoluție pentru toți asiguratorii insolvabili pentru a proteja activele și transfera părți sănătoase ale operațiunilor lor și bazele de clienți către companii viabile”.

Pentru a face ordine pe piața asigurărilor din Republica Moldova, deputații au votat la începutul lunii decembrie a anului 2021 un proiect de lege care interzice acordarea împrumuturilor persoanelor terțe. Proiectul de lege a fost aprobat în contextul în care anterior mai multe companii de asigurări au acordat credite unor companii dubioase, care erau controlate de politicieni de la Chișinău.

Un exemplu este când Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuciar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

#asigurări #reforme #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.