ASP anunță ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou. Peste 30 de servicii GRATUITE. Prețul pentru restul

Agenția Servicii Publice atenționează solicitanții de servicii, prestate de ASP, că potrivit Hotărârii de Guvern nr.966/2020, începând cu 01.07.2021, va intra în vigoare ultima etapă de implementare a Nomenclatorului nou al tarifelor la serviciile ASP:

tarifele la serviciile din domeniul înregistrării şi evidenţei cetăţenilor Republicii Moldova, cercetărilor tehnico-ştiinţifice, confecţionării documentelor de stat, blanchetelor de evidenţă strictă şi simplă, ştampilelor şi sigiliilor, cartelelor de plastic.

Atenționăm, că pentru serviciile sociale de bază prestate persoanelor fizice Nomenclatorul actualizat prevede menținerea gratuității a acestora. Astfel, este prevăzută prestarea mai mult de 30 de servicii cu titlu gratuit:

certificatul de naștere,
certificatul de deces,
prima documentare cu buletin de identitate, sau cu înlesniri pentru unele categorii de solicitanți:
persoane cu dizabilități,
copii rămaşi fără ocrotire părintească,
veterani de război,
victime ale traficului de fiinţe umane și etc.
persoanelor care se află la întreținerea statului,
donatorilor voluntari de sânge, etc.

Menționăm că tarifele la serviciile de înregistrare şi evidenţă a populației nu au suferit modificări pe parcursul anilor precedenți (serviciile de stare civilă –din anul 2008, serviciile de eliberare a actelor de identitate – din anul 2009). Constatăm faptul, că în general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare a acestora, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază cu termenul obișnuit (în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost), acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul, de exemplu:

Reiterăm că Hotărârea Guvernului nr.966/2020 prevede ajustarea tarifelor prin aplicarea Metodologiei unificate pentru toate grupurile de servicii prestate de ASP, bazate pe estimarea costurilor și acoperirea cheltuielilor aferente procesului de acordare a serviciilor, dar în același timp pune în sarcina ASP acoperirea tuturor cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu înlesniri și gratuite.

Subliniem repetat că aplicarea tarifelor stabilite prin decizia Guvernului nu va genera profituri pentru ASP, iar în cazul înregistrării unui profit în bilanțul contabil, acesta se face venit la bugetul de stat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017.

Informații detaliate cu privire la termene, tarife și înlesniri, precum și programarea prealabilă pot fi vizualizate pe site-ul instituției: www.asp.gov.md sau la numerele de telefon 14909 și (+373) 022-25-70-70 .

#Preț servicii ASP #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.