Atacul cibernetic de la CCRM, după ce firma unui consilier socialist a încasat 1.621.125 lei timp de 5 ani

Curtea de Conturi a cheltuit 630.170 de lei pentru procurarea unui sistem de securitate informaţională, cu două luni înainte de a fi supusă atacului cibernetic. Firma de la care a fost procurat sistemul se numeşte Daac System Integrator SRL şi aparţine în proporţie de 50 la sută omului de afaceri Vasili Kirtoka, consilier socialist în Consiliul Municipal Chişinău, scrie Anticorupție.md.

Contractul privind „Achiziționarea sistemului de securitate informațională și a licenței” a fost semnat la data de 21 mai 2021, în urma unui proceduri de achiziţie la care a participat doar Daac System Integrator SRL.

Începând cu anul 2017, firma lui Vasili Chirtoka a câştigat toate licitaţiile anunţate de Curtea de Conturi privind procurarea sistemelor de securitate cibernitică. Cu excepţia unei licitaţii din 2018, la care au concurat doi agenţi economici, Daac System Integrator SRL a fost singurul participant la restul licitaţiilor. Pe parcursul ultimilor cinci ani, Curtea de Conturi a procurat de la Daac System Integrator SRL sisteme de securitate informaţională în sumă de 1.621.125 lei.

La solicitarea portalului Anticorupţie.md, Direcţia Tehnologii Informaţionale a Curţii de Conturi a declarat că nu are pretenţii la compania câștigătoare a licitației şi că aceasta și-a executat obligațiile contractuale. „Direcția Tehnologii Informaţionale a precizează că, Curtea de Conturi, pentru controlul (minimizarea) riscurilor de securitate asociate cu pericolele din exterior (viruși, atacuri cibernetice, etc.) are implementată o soluție complexă de securitate, echipament și software. Această soluție este configurată pentru scanarea și monitorizarea fluxurilor de date și a activităților între infrastructura internă și resursele externe, accesibile prin Internet.

În legătură cu licitația și contractul încheiat de CCRM în anul curent, vă informăm că, este vorba de achiziționarea unui paravan de protecție (Firewall). Soluțiile de antivirus, Firewall, filtrare poștă electronică și parametrii de securitate la nivel de posturi de lucru au permis evitarea infectării cu viruși, inclusiv în perioadele de vârf semnalate la nivel internațional și național (ex: WannaCry, Petya & NotPetya, etc).

Concomitent accentuăm că, datorită bunei funcționalități și implementării unui Firewall performant, urmare a atacului întreprins a fost afectat doar site-ul instituției, paravanul de protecție reușind să protejeze cu succes datele și informațiile critice utilizate de instituția noastră, acestea rămânând intacte și sigure”, se arată într-un răspuns la solicitarea portalului Anticorupţie.md.

Sergiu Ghincu, administratorul firmei Daac System Integrator, a refuzat să facă declaraţii. „Vă recomand să vă adresaţi beneficiarului. Noi nu comentăm”, a declarat Ghincu.

Conform informaţiei de pe pagina web a Daac System Integrator, printre clienţii săi se regăsesc mai multe instituţii ale statului, cum ar fi Preşedenţia, Parlamentul, Centrul de telecomunicaţii speciale, Centrul de guvernare electronică. ministere şi întreprinderi de stat, precum şi Primăria municipiului Chişinău.

Amintim că, săptămâna trecută pagina web a Curţii de Conturi a fost supusă unui atac cibernetic. La moment, pagina instituţiei încă nu a fost reabilitată.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.