Reacția Komaksavia la decizia tribunalului arbitral din Suedia

Komaksavia Airport Invest Ltd, compania care administrează Aeroportul Chișinău susține într-un comunicat de presă că scoaterea de pe rol a deciziei nu este una definitivă. O vom ataca în instanțele superioare din Suedia.

Subliniem că Arbitrajul de la Stockholm nu a luat în considerare esența litigiului, ci doar chestiunile procedurale privind admisibilitatea unei cereri de examinare în temeiul Convenției privind protecția reciprocă a investițiilor între Moldova și Cipru.

În ceea ce privește pretinsa acuzație de lipsă a investițiilor, Komaksavia Airport Invest atrage atenția că asemenea concluzii nu au fost formulate. Arbitrajul a concluzionat doar că investiția făcută nu a fost se încadrează în criteriile specifice ale convenției dintre Moldova și Cipru privind protecția investițiilor și multe altele. Și pe această bază, arbitrajul încheie disputa, dar nu anunță o victorie pentru Republica Moldova.

Komaksavia Airport Invest susține că declarațiile Ministerului Justiției este manipulatoare.

Strategia statului de protecție „prin procedură”, și nu „pe fapt” este doar o pauză în dispută, dar nu finalizarea acesteia. Nu poate fi vorba despre rezilierea contractului de concesionare.

Din moment ce Republica Moldova a hotărât să nu ducă până la capăt litigiul în cadrul Arbitrajului de la Stockholm și să retragă cererea din examinare „pe procedură”, Komaksavia Airport Invest își va continua apărarea în celelalte tribunalele internaționale.

În cazul în care tribunalul a considerat că investițiile efectuate pentru perioada 2014-2020 nu se încadrează în condițiile uneia dintre convențiile existente în lume, asta nu înseamnă că nu a existat nicio investiție în forma prevăzută de contract.

Ieri, 3 august, Ministerul Justiației anunța că tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aviainvest #concesionare #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.