Reacția Komaksavia la decizia tribunalului arbitral din Suedia

Komaksavia Airport Invest Ltd, compania care administrează Aeroportul Chișinău susține într-un comunicat de presă că scoaterea de pe rol a deciziei nu este una definitivă. O vom ataca în instanțele superioare din Suedia.

Subliniem că Arbitrajul de la Stockholm nu a luat în considerare esența litigiului, ci doar chestiunile procedurale privind admisibilitatea unei cereri de examinare în temeiul Convenției privind protecția reciprocă a investițiilor între Moldova și Cipru.

În ceea ce privește pretinsa acuzație de lipsă a investițiilor, Komaksavia Airport Invest atrage atenția că asemenea concluzii nu au fost formulate. Arbitrajul a concluzionat doar că investiția făcută nu a fost se încadrează în criteriile specifice ale convenției dintre Moldova și Cipru privind protecția investițiilor și multe altele. Și pe această bază, arbitrajul încheie disputa, dar nu anunță o victorie pentru Republica Moldova.

Komaksavia Airport Invest susține că declarațiile Ministerului Justiției este manipulatoare.

Strategia statului de protecție „prin procedură”, și nu „pe fapt” este doar o pauză în dispută, dar nu finalizarea acesteia. Nu poate fi vorba despre rezilierea contractului de concesionare.

Din moment ce Republica Moldova a hotărât să nu ducă până la capăt litigiul în cadrul Arbitrajului de la Stockholm și să retragă cererea din examinare „pe procedură”, Komaksavia Airport Invest își va continua apărarea în celelalte tribunalele internaționale.

În cazul în care tribunalul a considerat că investițiile efectuate pentru perioada 2014-2020 nu se încadrează în condițiile uneia dintre convențiile existente în lume, asta nu înseamnă că nu a existat nicio investiție în forma prevăzută de contract.

Ieri, 3 august, Ministerul Justiației anunța că tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aviainvest #concesionare #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.