Au crescut veniturile furnizorilor din vânzarea serviciilor de Internet mobil. Compania cu cea mai mare cotă de piață

Veniturile obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 milioane lei. De asemenea, numărul total al utilizatorilor care au accesat Internetul mobil prin rețele 4G a crescut, comparativ cu sfârșitul anului 2020, cu circa 181,8 mii (+11%) și a alcătuit peste 1,8 milioane, având o pondere de peste 70% din totalul utilizatorilor serviciilor de Internet mobil în bandă largă. Compania cu cea mai mare cotă de piață, în funcție de venituri este Orange Moldova, fiind urmată de Moldcell.

Astfel, în Republica Moldova, peste 70% de utilizatorii de Internet mobil au folosit rețele 4G.

Potrivit datelor statistice privind evoluția pieței serviciilor de acces la Internet mobil în trimestrul II al anului 2021, prelucrate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), numărul total al utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă s-a majorat, în perioada de raport, cu 153,4 mii (+6,5%) și a însumat peste 2,5 mil., în timp ce numărul utilizatorilor de Internet mobil dedicat a scăzut cu circa 19 mii (-9,8%) și au totalizat 175,5 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă, raportată la 100 de locuitori, a sporit cu 7,4 puncte procentuale și a ajuns la 97,2%.

De asemenea, datele prezentate ANRCETI, de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom – Unite) arată că în perioada de raportare volumul total al traficului de Internet mobil s-a majorat, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 35,3% și a totalizat 48 milioane GB, traficul generat de utilizatorii de Internet mobil prin smartphone a crescut cu 71,2% și a însumat circa 32 mil. GB, iar traficul generat de cei care au utilizat accesul dedicat la Internet mobil a scăzut cu 4,6% și a totalizat peste 16 mil. GB. Un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 4,7 GB, iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet mobil – un AUPU de 29,9 GB.

Potrivit acelorași date, volumul total al veniturilor obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 mil. lei, iar veniturile realizate din vânzarea serviciilor de Internet mobil dedicat au scăzut cu 13,1% și au alcătuit 50,3 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) de Internet mobil de pe smartphone s-a majorat cu 0,7% și a alcătuit 38,7 lei, iar ARPU de Internet mobil dedicat a crescut cu 5,7% și a alcătuit 93,6 lei.

La sfârșitul perioadei de raportare, furnizorii de servicii de acces la Internet mobil deţineau, în funcţie de venituri, următoarele cote de piaţă: Orange Moldova – 60%, Moldcell – 33% şi Moldtelecom – 7 %.

#furnizori #moldcell #internet mobil #orange #moldtelecom #servicii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.