Au crescut veniturile furnizorilor din vânzarea serviciilor de Internet mobil. Compania cu cea mai mare cotă de piață

Veniturile obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 milioane lei. De asemenea, numărul total al utilizatorilor care au accesat Internetul mobil prin rețele 4G a crescut, comparativ cu sfârșitul anului 2020, cu circa 181,8 mii (+11%) și a alcătuit peste 1,8 milioane, având o pondere de peste 70% din totalul utilizatorilor serviciilor de Internet mobil în bandă largă. Compania cu cea mai mare cotă de piață, în funcție de venituri este Orange Moldova, fiind urmată de Moldcell.

Astfel, în Republica Moldova, peste 70% de utilizatorii de Internet mobil au folosit rețele 4G.

Potrivit datelor statistice privind evoluția pieței serviciilor de acces la Internet mobil în trimestrul II al anului 2021, prelucrate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), numărul total al utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă s-a majorat, în perioada de raport, cu 153,4 mii (+6,5%) și a însumat peste 2,5 mil., în timp ce numărul utilizatorilor de Internet mobil dedicat a scăzut cu circa 19 mii (-9,8%) și au totalizat 175,5 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă, raportată la 100 de locuitori, a sporit cu 7,4 puncte procentuale și a ajuns la 97,2%.

De asemenea, datele prezentate ANRCETI, de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom – Unite) arată că în perioada de raportare volumul total al traficului de Internet mobil s-a majorat, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 35,3% și a totalizat 48 milioane GB, traficul generat de utilizatorii de Internet mobil prin smartphone a crescut cu 71,2% și a însumat circa 32 mil. GB, iar traficul generat de cei care au utilizat accesul dedicat la Internet mobil a scăzut cu 4,6% și a totalizat peste 16 mil. GB. Un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 4,7 GB, iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet mobil – un AUPU de 29,9 GB.

Potrivit acelorași date, volumul total al veniturilor obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 mil. lei, iar veniturile realizate din vânzarea serviciilor de Internet mobil dedicat au scăzut cu 13,1% și au alcătuit 50,3 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) de Internet mobil de pe smartphone s-a majorat cu 0,7% și a alcătuit 38,7 lei, iar ARPU de Internet mobil dedicat a crescut cu 5,7% și a alcătuit 93,6 lei.

La sfârșitul perioadei de raportare, furnizorii de servicii de acces la Internet mobil deţineau, în funcţie de venituri, următoarele cote de piaţă: Orange Moldova – 60%, Moldcell – 33% şi Moldtelecom – 7 %.

#furnizori #moldcell #internet mobil #orange #moldtelecom #servicii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova