Au crescut veniturile furnizorilor din vânzarea serviciilor de Internet mobil. Compania cu cea mai mare cotă de piață

Veniturile obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 milioane lei. De asemenea, numărul total al utilizatorilor care au accesat Internetul mobil prin rețele 4G a crescut, comparativ cu sfârșitul anului 2020, cu circa 181,8 mii (+11%) și a alcătuit peste 1,8 milioane, având o pondere de peste 70% din totalul utilizatorilor serviciilor de Internet mobil în bandă largă. Compania cu cea mai mare cotă de piață, în funcție de venituri este Orange Moldova, fiind urmată de Moldcell.

Astfel, în Republica Moldova, peste 70% de utilizatorii de Internet mobil au folosit rețele 4G.

Potrivit datelor statistice privind evoluția pieței serviciilor de acces la Internet mobil în trimestrul II al anului 2021, prelucrate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), numărul total al utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă s-a majorat, în perioada de raport, cu 153,4 mii (+6,5%) și a însumat peste 2,5 mil., în timp ce numărul utilizatorilor de Internet mobil dedicat a scăzut cu circa 19 mii (-9,8%) și au totalizat 175,5 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă, raportată la 100 de locuitori, a sporit cu 7,4 puncte procentuale și a ajuns la 97,2%.

De asemenea, datele prezentate ANRCETI, de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom – Unite) arată că în perioada de raportare volumul total al traficului de Internet mobil s-a majorat, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 35,3% și a totalizat 48 milioane GB, traficul generat de utilizatorii de Internet mobil prin smartphone a crescut cu 71,2% și a însumat circa 32 mil. GB, iar traficul generat de cei care au utilizat accesul dedicat la Internet mobil a scăzut cu 4,6% și a totalizat peste 16 mil. GB. Un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 4,7 GB, iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet mobil – un AUPU de 29,9 GB.

Potrivit acelorași date, volumul total al veniturilor obținute de furnizori din vânzarea serviciilor de Internet mobil a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 9,7% și a alcătuit 314,5 mil. lei, iar veniturile realizate din vânzarea serviciilor de Internet mobil dedicat au scăzut cu 13,1% și au alcătuit 50,3 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) de Internet mobil de pe smartphone s-a majorat cu 0,7% și a alcătuit 38,7 lei, iar ARPU de Internet mobil dedicat a crescut cu 5,7% și a alcătuit 93,6 lei.

La sfârșitul perioadei de raportare, furnizorii de servicii de acces la Internet mobil deţineau, în funcţie de venituri, următoarele cote de piaţă: Orange Moldova – 60%, Moldcell – 33% şi Moldtelecom – 7 %.

#furnizori #moldcell #internet mobil #orange #moldtelecom #servicii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.