Au fost recoltate 97% din suprafețele de grâu în Moldova. Avem o cantitate record, peste 1,5 milioane tone

Potrivit datelor prezentate de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în acest an, Republica Moldova a obținut o recoltă record de grâu. După recoltarea a 97% din suprafețe, s-au obținut peste 1,5 milioane de tone. Dintre aceasta, 60% de grâu va fi alimentar, iar 40% – grâu furajer.

Vasile Șarban, secretar de stat, a declarat pentru Agrobiznes că la moment, s-au recoltat circa 97% din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu și s-a obținut o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone.

„Inițial, după datele oferite de către Direcțiile agricole din cadrul Autorităților publice locale, am avut însămânțate cu grâu de toamnă circa 318 mii de hectare și o mie de hectare de grâu de primăvară, am estimat că vom obține o recoltă globală de peste 1,2 milioane de tone. În luna iunie, am revizuit recolta pe care o vom obține, ținând cont de starea câmpurilor. Atunci am prezentat cifra de 1,4 milioane de tone. Dar, la moment, putem deja vorbi despre o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone”.

Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de peste 4,6 tone.

„Avem o recoltă destul de bună cu peste 4,6 tone la ha, care ne asigură pe deplin securitatea alimentară a țării, reieșind din necesitatea de 370-380 de mii de tone”.

În ceea ce privește calitatea grâului, Vasile Șarban a declarat că din recolta obținută estimativ 60% este grâu alimentar și 40% grâu furajer.

„La moment se exportă fără probleme, producătorii au încheiat contracte prealabil. Cu toate acestea, prețul grâului are o fluctuație, de multe ori, fără argumentare economică. Din informațiile disponibile, la moment producătorii comercializează grâul alimentar la prețul de 3,10 lei/kg și 2,80 lei/kg pentru grâul furajer. Cu toate acestea, prețurile diferă foarte mult în dependență de zonă, iar cei care comercializează fără factură primesc și 2,20 lei/kg”.

Secretarul de stat a mai adăugat că au mai rămas câteva câmpuri care urmează a fi recoltate, în mare parte fiind vorba despre producătorii care nu dispun de propria tehnică.

#recolta #record #grau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.