Au fost recoltate 97% din suprafețele de grâu în Moldova. Avem o cantitate record, peste 1,5 milioane tone

Potrivit datelor prezentate de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în acest an, Republica Moldova a obținut o recoltă record de grâu. După recoltarea a 97% din suprafețe, s-au obținut peste 1,5 milioane de tone. Dintre aceasta, 60% de grâu va fi alimentar, iar 40% – grâu furajer.

Vasile Șarban, secretar de stat, a declarat pentru Agrobiznes că la moment, s-au recoltat circa 97% din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu și s-a obținut o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone.

„Inițial, după datele oferite de către Direcțiile agricole din cadrul Autorităților publice locale, am avut însămânțate cu grâu de toamnă circa 318 mii de hectare și o mie de hectare de grâu de primăvară, am estimat că vom obține o recoltă globală de peste 1,2 milioane de tone. În luna iunie, am revizuit recolta pe care o vom obține, ținând cont de starea câmpurilor. Atunci am prezentat cifra de 1,4 milioane de tone. Dar, la moment, putem deja vorbi despre o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone”.

Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de peste 4,6 tone.

„Avem o recoltă destul de bună cu peste 4,6 tone la ha, care ne asigură pe deplin securitatea alimentară a țării, reieșind din necesitatea de 370-380 de mii de tone”.

În ceea ce privește calitatea grâului, Vasile Șarban a declarat că din recolta obținută estimativ 60% este grâu alimentar și 40% grâu furajer.

„La moment se exportă fără probleme, producătorii au încheiat contracte prealabil. Cu toate acestea, prețul grâului are o fluctuație, de multe ori, fără argumentare economică. Din informațiile disponibile, la moment producătorii comercializează grâul alimentar la prețul de 3,10 lei/kg și 2,80 lei/kg pentru grâul furajer. Cu toate acestea, prețurile diferă foarte mult în dependență de zonă, iar cei care comercializează fără factură primesc și 2,20 lei/kg”.

Secretarul de stat a mai adăugat că au mai rămas câteva câmpuri care urmează a fi recoltate, în mare parte fiind vorba despre producătorii care nu dispun de propria tehnică.

#recolta #record #grau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.