Au fost recoltate 97% din suprafețele de grâu în Moldova. Avem o cantitate record, peste 1,5 milioane tone

Potrivit datelor prezentate de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în acest an, Republica Moldova a obținut o recoltă record de grâu. După recoltarea a 97% din suprafețe, s-au obținut peste 1,5 milioane de tone. Dintre aceasta, 60% de grâu va fi alimentar, iar 40% – grâu furajer.

Vasile Șarban, secretar de stat, a declarat pentru Agrobiznes că la moment, s-au recoltat circa 97% din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu și s-a obținut o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone.

„Inițial, după datele oferite de către Direcțiile agricole din cadrul Autorităților publice locale, am avut însămânțate cu grâu de toamnă circa 318 mii de hectare și o mie de hectare de grâu de primăvară, am estimat că vom obține o recoltă globală de peste 1,2 milioane de tone. În luna iunie, am revizuit recolta pe care o vom obține, ținând cont de starea câmpurilor. Atunci am prezentat cifra de 1,4 milioane de tone. Dar, la moment, putem deja vorbi despre o recoltă globală de peste 1,5 milioane de tone”.

Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de peste 4,6 tone.

„Avem o recoltă destul de bună cu peste 4,6 tone la ha, care ne asigură pe deplin securitatea alimentară a țării, reieșind din necesitatea de 370-380 de mii de tone”.

În ceea ce privește calitatea grâului, Vasile Șarban a declarat că din recolta obținută estimativ 60% este grâu alimentar și 40% grâu furajer.

„La moment se exportă fără probleme, producătorii au încheiat contracte prealabil. Cu toate acestea, prețul grâului are o fluctuație, de multe ori, fără argumentare economică. Din informațiile disponibile, la moment producătorii comercializează grâul alimentar la prețul de 3,10 lei/kg și 2,80 lei/kg pentru grâul furajer. Cu toate acestea, prețurile diferă foarte mult în dependență de zonă, iar cei care comercializează fără factură primesc și 2,20 lei/kg”.

Secretarul de stat a mai adăugat că au mai rămas câteva câmpuri care urmează a fi recoltate, în mare parte fiind vorba despre producătorii care nu dispun de propria tehnică.

#recolta #record #grau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.