Audiometru de ultimă generație, donat Centrului de Audiologie de către Fundația Constantin Mimi

În pragul sărbătorilor de iarnă, Fundația Constantin Mimi, în colaborare cu organizația Freunde helfen Konvoi, a donat un audiometru de ultimă generație Centrului Republican de Audiologie, Protezare Auditivă și Reabilitare Medico-Pedagogică din cadrul Spitalului Clinic Republican pentru Copii “Emilian Coţaga”. Acest gest generos vine ca o completare importantă a Programului Național Universal de Screening Audiologic, implementat pentru toți nou-născuții din Republica Moldova.

Printre avantajele acestui audiometru se numără capacitatea de a oferi rezultate rapide și exacte, reducând astfel timpul de așteptare pentru pacienți și îmbunătățind calitatea serviciilor medicale oferite.

„Este un utilaj performant, este un utilaj compact, ușor în exploatare. Și evident că din numele întregii echipe a specialiștilor din Centrul de Audiologie și a pacienților vrem să aducem mulțumiri și recunoștință pentru Fundația Constantin Mimi, cât și partenerilor din Germania. Evident că acest audiometru o să ne ofere nouă posibilitatea ca el să fie folosit nu doar în Centrul Republican de Audiologie, dar și pentru echipa de specialiști din teritoriu”, susţine Anghelina Chiaburu, directorul Centrului de Audiologie.

Aparatul este dotat cu tehnologie avansată, care facilitează diagnosticarea timpurie și corectă a problemelor auditive, ceea ce este esențial pentru intervențiile rapide și eficiente.

„Medicina avansează și este foarte îmbucurător faptul că și în R. Moldova se investește în spitale, în instituții cu utilaje performante care ne oferă nouă specialiștilor posibilitatea de a stabili un diagnostic timpuriu, un diagnostic corect ceea ce ne oferă ulterior mai multe șanse pentru a determina acea tactică individuală de reabilitare și atunci șansele de recuperare sunt maximale”, afirmă Chiaburu.

Fundația Constantin Mimi își exprimă recunoștința pentru colaborarea cu Fundația „Freunde helfen! Konvoi” și pentru sprijinul continuu al partenerilor din Germania, care permit desfășurarea acestor acțiuni umanitare în beneficiul celor care au cea mai mare nevoie.

„Dedicația echipei din acest centru împreună cu doamna doctor Chiaburu, dar și per general, această problemă care creează o vulnerabilitate extremă, mai ales în rândul copilașilor mici ne-a convins că este o acțiune de care trebuie să ne ocupăm, ne interesează acele inițiative în care intervenții se fac mai rar, dar odată ce sunt făcute au un impact foarte mare pentru calitatea vieții copiilor, dar și a părinților care au grijă de acești copii. Fundația Constantin Mimi, dar și partenerii noștri Freunde helfen Konvoi suntem dedicați susținerii inițiativelor care promovează sănătatea, incluziunea socială și per general crearea oportunităților pentru cei care au cea mai mare nevoie”, declară Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi.

Fundația Constantin Mimi a fost întemeiată în anul 2016 și are următoarele obiective majore de activitate: promovarea valorilor culturale naționale și a patrimoniului, contribuția la dezvoltarea regională sustenabilă, suport persoanelor defavorizate și tinerilor, promovarea democrației și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

#aparat #Fundaţia „Constantin Mimi”#donatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.