Austria pune capăt acordului cu „Gazprom! Gigantul rus pierde primul client european după jumătate de secol

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

#Fly One #Vladimir Cebotari