Autoritățile de la drumuri vor să construiască un pod care a fost lăsat de izbeliște acum 30 de ani

Administrația de Stat a Drumurilor vrea să construiască un pod rutier de pe segmentul de druum Chișinău – Comrat – Giurgiulești. Construcția podului a fost abandonată acum 30 de ani, iar în prezent se circulă doar pe un singur sens.

Această inițiativă vine în urma unei probleme vechi de aproape trei decenii. Lucrările la acest pod au fost începute în anii 1990-1991, conform proiectului elaborat de Institutul de Stat „Moldghiproavtodor”, dar nu au fost finalizate, ceea ce a determinat circulația vehiculelor pe o jumătate de cale a podului, în timp ce cealaltă jumătate a rămas închisă.

Cu creșterea intensității traficului datorită datelor recent deschise pentru sectorul de drum M3 Porumbrei – Cimișlia, starea nesatisfăcătoare a podului de încrucișare de la km 41,96 a avut un impact negativ asupra siguranței circulației rutiere și a capacității portante. Prin urmare, reparația capitală a acestuia este imperativ necesară pentru a asigura circulația rutieră în condiții de siguranță, confort și eficiență.

Costul estimat al proiectului se ridică la aproximativ 51,2 milioane de lei fără TVA, iar termenul de execuție este prevăzut până la 31 decembrie 2024.

Obiectivul general al proiectului constă în reparația intersecției denivelate, inclusiv a podului de încrucișare, de la km 41,96, unde se intersectează cu drumul de însemnătate regională G122 (km 0,00).

Podul are o suprastructură cu o lungime de aproximativ 42 de metri, cu două deschideri de 21 de metri fiecare, susținute de grinzi simple rezemate.

#pod #constructie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.